18 decembrie:  Teodor Scarlat, n. 6 oct. 1907 - d. 18 dec. 1977

 

  Vine din Câmpia Bărăganului, comuna Argova, dinspre Călăraşi, viitorul literat purtând numele familiei care l-a adoptat. După ce începe liceul la Ploieşti, este nevoit să întrerupă, continuând mai târziu, în particular studiile liceale şi lucrând ca ucenic mecanic, învăţător suplinitor, angajat civil la Pirotehnica etc. La o primă estimare, ar fi condiţii care să-l ţină departe pe un tânăr de Muză. La o a doua estimare, mai cumpătată, vedem că TS, prin datele de pornire, nu s-a plasat nici mai aproape nici mai departe de biografia altor scriitori ce au reuşit să sfideze originile. Iar de vom merge până la capăt cu cercetarea, vom constata că, începând din 1944, fostul poet cu volume şi patalamale a fost nevoit să se întoarcă pentru tot restul vieţii la munca de jos, redevenind muncitor la CFR, apoi la Fabrica Zarea, magaziner la Teatrul Mic, apoi la Teatrul Ion Creangă, de unde s-a şi pensionat. Ca imediat să pornească pe drumul cel fără întoarcere... 

În 1930 (avea 23 de ani!), împreună cu Virgil Carianopol iniţiază revista Vraja, unde îşi publică primele poezii, de factură suprarealistă, iar în 1931 apare cu o primă plachetă: Artificii, în stilul comilitonilor săi C. Nisipeanu, Saşa Pană, Virgil Carianopol. În 1934 scoate o Antologie de imagini din poezia nouă, cu texte din Ilarie Voronca, Saşa Pană, Stephan Roll, A. Zaremba şi alţi câţiva: Totodată pregătise pentru tipar cel de al doilea volum original Dicteuri pentru fantoma ta, care se pierde, manuscrisul fiind regăsit mult mai târziu şi publicat, cu excluderi, în regie proprie, la Litera, consiliat fiind de acelaşi Saşa Pană. 

În 1936 fusese primit în SSR, va fi pe rând secretar literar la TNB, redactor la programe de spectacole, în perioada directoratului Liviu Rebreanu, 1941-1944. De aici, nevoia de a se face nevăzut în noul regim, prosovietic. Iar practic, la doar 37 de ani, cariera de scriitor a lui Teodor Scarlat este curmată de regimul comunist.

Poezia lui T. S. începe sub seducţia suprarealismului, a avangardei ce se agita intens în anii 30, însă în curând poetul îşi vine în fire, simte că este cazul să-şi urmeze propria vocaţie; va scrie "caligrafiind delicat", conform sintagmei lui Călinescu (Istoria... p. 944), care ignoră episodul avangardist iniţial. Un poet eminamente elegiac, cu prozodie clasică, mărturisind despre eşecurile în comunicarea cu semenii, în iubire, prietenie etc. Romanul cu implicaţii autobiografice Viaţa la-ntâmplare, 1938, aduce scene din lumea interlopilor interbelici. În Dicţionarul lui Marian Popa, apoi în Istoria sa de azi pe mâine sunt inserate datele ce v-am prezentat.

 

Opera literară:  • Artificii, Bucureşti, 1931; • Claviaturi, Bucureşti, 1935;• Viaţa la-ntâmplare, Bucureşti, 1938; • Floarea reginei, Bucureşti, 1939;• Ora de zbor, Bucureşti, 1940;• Anotimpurile în lirica noastră contemporană, Bucureşti, 1941;• Vatra magilor, Bucureşti, 1943;• Poeme, Bucureşti, 1969;• Dicteuri pentru fantoma ta, Bucureşti, 1972;• Nopţile din underground, Bucureşti, 1972. Antologii: • Antologie de imagini din poezia nouă, Bucureşti, 1934.

 

Citeşte mai mult:  http://www.crispedia.ro/Teodor_Scarlat 

https://sites.google.com/site/avangardaromana/teodor-scarlat 

http://agonia.ro/index.php/author/0033072/index.html 

 

 Poezia zilei: Victoria Milescu  (n. 18 dec. 1952)

  

    POEMUL

 

 În fiecare dintre voi sunt şi eu

cu frica mea

cu durerea mea

cu lacrima mea căutând

altă lacrimă

în mine

e puţin din fiecare dintre voi

şi totuşi, acum la amiază

pe pragul filei de ceară

ard singur…

 

 

NIMĂNUI, NESUPUSĂ

 

Câte mi-ai dat

şi cu cât de puţin am rămas

am risipit, am pierdut, am distrus

pe drumul întortocheat

dintre fiinţă şi nefiinţă

 

merg legată la ochi

pe podul incandescent

în jocul nostru

se năşteau, mureau regi, sori, planete

exist doar plecând

cu dureri şi izbânzi

ce nu se mai ivesc nicăieri

 

abia acum ştiu ce mult am contat

câte mi-ai dat

câte mi-ai luat, Doamne

 

 

Gabriela Stanciu Păsărin, n. 18 dec. 1950

  

S-a născut la București, dintr-o familie de intelectuali, a făcut liceul, secția umanistă, iar în paralel Școala de Muzică și Arte plastice, apoi Institutul de arhitectură și urbanism Ion Mincu (între 1971-1975) și a practicat arhitectura. A debutat cu poezii încă pe vremea liceului și a continuat să scrie, însă cărțile de poezie și de proză i-au apărut abia din 2018 – Am fost sau nu?, vol. I, roman; în 2019 apare vol. II al romanului, dar și Elegii din caietul albastru, versuri, Nora din suflet, roman, Teo, Dora și Teodora, vol. I și povestirea Ea era o floare; urmează în 2020 Imagini dintr-o clepsidră. Și alte cărți...

 

Alţi scriitori:

Ioan Nădejde, n. 1854

Liviu Rusu, m. 1985