vineri, 30 decembrie 2022

 30 decembrie: Al. Marcu, n. 30 dec. 1894 - d. 27 febr. 1955

 


 

 

Viitorul mare italienist, traducător şi politician s-a născut la Burdujeni - jud. Botoşani, în familia unui feroviar;  a urmat cursurile primare în comuna natală, Colegiul Carol I din Craiova, cu bacalaureat  în 1914, apoi Literele şi Filosofia la Universitatea din Bucureşti, cu o licenţă din Dante, în 1919. După care devine bursier al Şcolii Române din Roma, 1923-1924, cu un doctorat la Universitatea din Florenţa. Revenit în ţară, va fi conferenţiar, apoi titular de italiană la catedra de la Litere din Bucureşti, înlocuindu-l pe fostul său mentor, Ramiro Ortiz -  şi totodată profesor universitar la Academia de Înalte Studii Comerciale. Înscris în PND al lui N. Iorga, a fost deputat de Soroca, în 1931, apoi îndeplineşte diferite funcţii de răspundere în Ministerul Educaţiei Naşionale, va fi ministru secretar de stat la Ministerul Propagandei, 1942-1944. Arestat în 1946, condamnat la 12 ani temniţă grea, a murit în spitalul închisorii Văcăreşti, la doar 60 de ani, spre marea pagubă a culturii noastre. Spre veşnica ruşine şi neiertare a Regimului care a distrus vechea intelectualitate din Interbelic.

A debutat în Viaţa Nouă, 1919 şi în timp a colaborat la cele mai importante reviste de literatură şi de lingvistică din ţară şi din străinătate, unde a publicat studii remarcabile, deschizând noi drumuri de cercetare comparatistă. Specializat în literatura şi cultura italiană, a făcut numeroase traduceri, inclusiv Divina comedie a lui Dante, dar şi Decameronul, dar şi din Machiavelli, din Goldoni; s-a concentrat asupra diferitelor aspecte privind epoca Renaşterii, publicând 5 volume pe această temă; a editat o Istorie a literaturii italiene, în 4 volume, din care nu a apărut decât primul, în 1944; a editat o antologie din poezia italiană contemporană, a scris un studiu despre critica italiană; a colaborat la nenumărate reviste de specialitate din ţară, din Italia, din Franţa, a iniţiat revista Studii italiene, care a fiinţat între anii 1934-1944; a iniţiat studierea literaturii italiene începând de la Dante şi Petrarca şi până la marii scriitori din stricta contemporaneitate: Pirandello, D Annunzio, Papini, Bontempelli, Croce, a studiat influenţele, interferenţele, paralelismele dintre literatura noastră şi cea italiană. 

De-abia în 1984 sunt reeditate unele dintre lucrările sale.

Opera:   Dante şi spiritul latin, 1919;• Un pittore romeno all'Academia di S. Luca. Giorgio Tattarescu, Roma, 1923;• Romanticii italieni şi românii,  1924;• Solitudine romena,  1924;• V. Alecsandri şi Italia, 1927; • L'Italia in cerca della latinita dei Romeni,1927;• Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, 1927;• V. Alecsandri e l'Italia, Roma, 1929;• Un student român la Pisa şi Paris către 1820: Simion Marcovici,  1929;• Romantismul italian, 1929;• Athenes ou Rome? A propos de l'influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930;• Cavour şi Unirea Principatelor,  1930;• Conspiratori şi conspiraţii în epoca renaşterii politice a România (1848-1877),  1930;• Date ce ne privesc, în autobiografia contelui I. Morsigli,  1931; • Tattarescu, 1931;• Mentorul studenţilor moldoveni de la Torino (1860-1861), 1934;• Simion Bărnuţiu, Al. Papiu-Ilarian şi Iosif Hodoş la studii în Italia. Cu documente inedite, 1935;• Curs despre Dante şi Petrarca,  1935-1936;• O legiune italiană în Transilvania. 1849,  1935;• Statele Unite ale Europei în programul lui Carlo Cattaneo (1801-1869), 1936;• De la Torquato Tasso la Eminescu, Bucureşti, 1937;• Itinerar adriatic,  1937;• Un pedagog din Renaştere: Vittorino da Peltre, Bucureşti, 1937;• Torquato Tasso în romantica românească, I, 1937;• Dante în „Ţiganiada" lui Budai-Deleanu,  1938;• Epica Renaşterii, 1938;• Cuvinte despre Italia, 1939;• Figuri feminine din Renaştere, 1939;• În Dalmaţia, Craiova, 1939;• Ugo Foscolo, 1939;• Il Rinascimento romeno e l'Italia in cerca della latinita dei Romeni,  1940;• Arqua -Petrarca,  1940;• Realitate şi artă în Renaştere,  1941;• Aspecte italiene, 1942;• Valoarea artei în Renaştere,1942; ediţie îngrijită şi introducere de Al. Balaci, prefaţă de Manole Neagoe,  1984;• Letture scelte dalie origini ai giorni noştri,  1943;• Momente de artă şi cultură în România, 1943;• Istoria literaturii italiene, I,  1944.

Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Alexandru_Marcu

http://www.orizonturiculturale.ro/ro_studii_Veronica-Turcus-despre-Alexandru-Marcu.html

 

Ion Bănuţă, n. 7 nov. 1914 - d. 30 dec. 1986


 



Mi-e dor de ea

Mi-e dor de ea ca nimănui

Ca unui vechi nomad de drumul lui

Port răni adânci în ochi și-n trup,

Veșmintele de-argint le rup.

 

Astept trecutele iubiri,

Conturul brațelor subțiri

Și părul amintind de ploi,

Și vechea urmă din noroi.

 

Dar urma ei s-a șters demult

De cine azi să prea-ascult?

De vântul ce-mi închide uși

De greieri sau de cărăbuși?

 

Mi-e dor de ea ca nimănui

Ca unui vechi nomad de drumul lui

Port răni adânci în ochi și-n trup,

Veșmintele de-argint le rup.

 

(din Olimpul diavolului, 1968)

 *

 

Născut la Siliştea-Argeş, dintr-o familie de ţărani, devine muncitor la Atelierele Griviţa, apropiindu-se de mişcarea comunistă. După 23 August, parvine la posturi din sistemul activist, redactor la Lupta CFR, la alte publicaţii ale partidului, între timp urmând cursurile facultăţii de filosofie. Devine Directorul nou înfiinţatei ESPLA, pe atunci una dintre puţinele în ţară, strict controlată de culturnici şi de cenzură. Din 1969 este transferat la ziarul Albina, iar ESPLA se desparte în 4-5 edituri divers profilate.

Temperament echilibrat, deschis, pliat pe lumea subţire în care dorea să fie luat în seamă ca poet, se făcea simpatizat; participa cu bună mină la manifestări literare, lansări, comemorări. Debutase încă în 1946 cu Cetatea tăcerii, revenind în 1956 cu Izvoare, iar din 1960, cu La hotarul dintre lumi îşi găseşte ritmul, publicând la 2-3 ani noi volume de poezii: Am rechemat iubirea, 1962, Scrisoare către anul 2000, cu o onorabilă primire din partea criticii literare, Lacrima diavolului, 1965, volum ce deschide o succesiune de "Panorame", şase la număr, apărute până în 1975. Un vers ce-mi vine în minte, din Ion Bănuţă.Olimpul diavolului: "Ce frumoşi sunt hoţii când îi fură caii!"

 

I-am pus o placă memorială pe faţada imobilului din Şipotul Fântânilor,nr. 1, la intrarea în Cişmigiu. În blocul vecin, locuia Radu Tudoran, beneficiar şi el al unei placi de marmură; iar vis-a-vis, neştiut de nimeni, filosoful Petre Ţuţea. Mai târziu, când i-am depistat adresa, deja se tăiaseră fondurile pentru această acţiune.

 

 

Alţi scriitori:

G. Magheru, n. 17 decembrie 1892 - d. 17 august 1952.

Ion Păun, m. 1894 


În parcul IOR












 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu