18 decembrie: Teodor Scarlat, n. 6 oct. 1907 - d. 18 dec. 1977
Vine din Câmpia Bărăganului, comuna Argova, dinspre
Călăraşi, viitorul literat purtând numele familiei care l-a adoptat. După ce
începe liceul la Ploieşti, este nevoit să întrerupă, continuând mai târziu, în
particular studiile liceale şi lucrând ca ucenic mecanic, învăţător suplinitor,
angajat civil la Pirotehnica etc. La o primă estimare, ar fi condiţii care să-l
ţină departe pe un tânăr de Muză. La o a doua estimare, mai cumpătată, vedem că
TS, prin datele de pornire, nu s-a plasat nici mai aproape nici mai departe de
biografia altor scriitori ce au reuşit să sfideze originile. Iar de vom merge
până la capăt cu cercetarea, vom constata că, începând din 1944, fostul poet cu
volume şi patalamale a fost nevoit să se întoarcă pentru tot restul vieţii la
munca de jos, redevenind muncitor la CFR, apoi la Fabrica Zarea, magaziner la
Teatrul Mic, apoi la Teatrul Ion Creangă, de unde s-a şi pensionat. Ca imediat
să pornească pe drumul cel fără întoarcere...
În 1930 (avea 23 de ani!), împreună cu Virgil
Carianopol iniţiază revista Vraja,
unde îşi publică primele poezii, de factură suprarealistă, iar în 1931 apare cu
o primă plachetă: Artificii,
în stilul comilitonilor săi C. Nisipeanu, Saşa Pană, Virgil Carianopol. În 1934
scoate o Antologie de imagini
din poezia nouă, cu texte din Ilarie Voronca, Saşa Pană, Stephan Roll, A.
Zaremba şi alţi câţiva: Totodată pregătise pentru tipar cel de al doilea volum
original Dicteuri pentru
fantoma ta, care se pierde, manuscrisul fiind regăsit mult mai târziu şi
publicat, cu excluderi, în regie proprie, la Litera,
consiliat fiind de acelaşi Saşa Pană.
În 1936 fusese primit în SSR, va fi pe rând secretar
literar la TNB, redactor la programe de spectacole, în perioada directoratului
Liviu Rebreanu, 1941-1944. De aici, nevoia de a se face nevăzut în noul regim,
prosovietic. Iar practic, la doar 37 de ani, cariera de scriitor a lui Teodor
Scarlat este curmată de regimul comunist.
Poezia lui T. S. începe sub seducţia suprarealismului,
a avangardei ce se agita intens în anii 30, însă în curând poetul îşi vine în
fire, simte că este cazul să-şi urmeze propria vocaţie; va scrie
"caligrafiind delicat", conform sintagmei lui Călinescu (Istoria...
p. 944), care ignoră episodul avangardist iniţial. Un poet eminamente elegiac,
cu prozodie clasică, mărturisind despre eşecurile în comunicarea cu semenii, în
iubire, prietenie etc. Romanul cu implicaţii autobiografice Viaţa la-ntâmplare,
1938, aduce scene din lumea interlopilor interbelici. În Dicţionarul lui Marian
Popa, apoi în Istoria sa de azi pe mâine sunt inserate datele ce v-am
prezentat.
Opera
literară: • Artificii, Bucureşti, 1931; • Claviaturi, Bucureşti, 1935;• Viaţa la-ntâmplare, Bucureşti, 1938; • Floarea reginei, Bucureşti, 1939;• Ora de zbor, Bucureşti, 1940;• Anotimpurile în lirica noastră
contemporană, Bucureşti,
1941;• Vatra magilor, Bucureşti, 1943;• Poeme, Bucureşti, 1969;• Dicteuri pentru fantoma ta, Bucureşti, 1972;• Nopţile din underground, Bucureşti, 1972. Antologii: • Antologie de imagini din poezia
nouă, Bucureşti, 1934.
Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Teodor_Scarlat
https://sites.google.com/site/avangardaromana/teodor-scarlat
http://agonia.ro/index.php/author/0033072/index.html
Poeta Victoria
Milescu, la 70 de ani (n. 18 dec. 1952)
POEMUL
În fiecare dintre voi sunt şi eu
cu frica mea
cu durerea mea
cu lacrima mea căutând
altă lacrimă
în mine
e puţin din fiecare dintre voi
şi totuşi, acum la amiază
pe pragul filei de ceară
ard singur…
NIMĂNUI, NESUPUSĂ
Câte mi-ai dat
şi cu cât de puţin am rămas
am risipit, am pierdut, am distrus
pe drumul întortocheat
dintre fiinţă şi nefiinţă
merg legată la ochi
pe podul incandescent
în jocul nostru
se năşteau, mureau regi, sori, planete
exist doar plecând
cu dureri şi izbânzi
ce nu se mai ivesc nicăieri
abia acum ştiu ce mult am contat
câte mi-ai dat
câte mi-ai luat, Doamne
Gabriela Stanciu
Păsărin, n. 18 dec. 1950
S-a născut la București, dintr-o familie de
intelectuali, a făcut liceul, secția umanistă, iar în paralel Școala de Muzică
și Arte plastice, apoi Institutul de arhitectură și urbanism Ion Mincu (între
1971-1975) și a practicat arhitectura. A debutat cu poezii încă pe vrmea
liceului și a continuat să scrie, însă cărțile de poezie și de proză i-au
apărut abia din 2018 – Am fost sau nu?, vol.I, roman: în 2019 apare vol. II al
romanului, dar și Elegii din caietul albastru, verssuri, Nora din suflet,
roman, Teo, Dora și Teodora, vol. I și povestirea Ea era o floare; urmează în
2020 Imagini dintr-o clepsidră.
Alţi scriitori:
Ioan Nădejde, n. 1854
Liviu Rusu, m. 1985
***
ASEARĂ, LA CASA de cultură FR. SCHILER,
câteva scriitoare lansate/aniversate: Eliza Roha, Victoria Milescu, Gabriela Stanciu Păsărin, Eugenia Duță...
Au vorbit despre noul roman al Elizei Roha, Rampa eșuaților: Nicolae Roșu, Victor Atanasiu, Mihai Antonescu, Eugenia Duță, Aureliu Goci; răspunde autoarea, emoționată.
Victoria Milescu, aniversare 72, a primit un minunat buchet de flori roșii, precum și celelalte sărbătorite... (A citit un lung și sensibil poem despre... Bieții poeți); Aplauze meritate.
Scriitorul Constantin Kapița prezintă pe istoricul și scriitorul Al. Sârbu, la aniversarea celor 85 de ani. În preajmă, scriitori-prieteni: Dan Tipuriță, Paula Romanescu, Lucian Gruia, Marian Dumitru, Geo Călugăru, Escu, Naumov, Victor Mircea Albu, Gabriela banu, cîți alții. Cafele (cu și fără zahăr), tratații, dulcegării, vinuri, țuici, alte tentații bahice, toate ostoite cu Borsec, nu?. Nicio victimă. Numai oameni fericiți, inimoși, empatici. Pe care i-am lăsat la treabă, socializând... În preajma Sărbătorilor...
b
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu