17 decembrie: Felicia Marinca, n. 17 dec. 1928 – d.
6 febr. 2012
Fiica unui inginer topograf, s-a născut la
Bicazul Ardelean, a făcut şcoala primară la Vânători-Neamţ, liceul la Piatra
Neamţ, Câmpulung şi Vatra Dornei, apoi a urmat Facultatea de Ziaristică, în
urmă pe cea de Filologie. A fost profesoară la liceul Elena Cuza din Craiova,
redactor la Editura pentru Literatură, apoi la Editura Albatros. Dintr-o
familie moldovenească dăruită cu mulţi copii, este una dintre surorile
criticului literar Constantin Crişan. Poetă discretă, a scris şi proză,
literatură pentru copii şi a tradus din literatura franceză.
Opera literară: • Freamăt, prefaţă de Al. A. Philippide,
Bucureşti, 1967;• Povestea
neauzită, Bucureşti,
1968;• Fiica lui Janus, Bucureşti, 1975;• Bună ziua, istorie, Bucureşti, 1978;• O fată imposibilă, Bucureşti, 1985;• Lacrima incaşului, Bucureşti, 1993;• Jurnal absurd, Bucureşti, 2001. Traduceri: •
Eva Curie, O viaţă închinată
ştiinţei, umanismului
şi păcii - Marie Curie, prefaţa
traducătorului, Bucureşti, 1987.
Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Felicia_Marinca
http://feliciamarinca.blogspot.ro/
I.A. Bassarabescu, n.
17 decembrie 1870 - d. 17 martie 1952
Născut la Giurgiu (deci pe Dunăre, precum
scriitorul pe care l-am comentat ieri - I. A. Vasilescu-Valjan), familia se
mută în 1877 la Bucureşti, unde fiul face liceul la Sf. Sava şi Filologia la
Universitate, luându-şi licenţa în 1897, sub smnătura lui Titu Maiorescu şi A.
D. Sturdza. Devine profesor la Ploieşti, apoi cariera i se deschide: inspector
şcolar, prefect de Prahova şi senator. Dovadă că la început de secol XX a fi
licenţiat şi pe deasupra scriitor te propulsa "la vârf", în
administraţie, în politică. Poet de resurse mai degrabă modeste şi prozator
specializat în nuvelă, schiţă, "momente", a fost dintotdeauna
considerat un continuator al lui I. L. Caragiale. Nuvele, 1903, Vulturii, 1907, Norocul, 1907, Noi şi vechi, 1909, Nenea, 1916, Un dor împlinit, 1919, Moş Stan, 1923, Un om în toată firea, 1927, Domnu Dincă, 1928, deja în 1939-1940 ajunsese la Opere complete în 2 volume. Considerat de Călinescu
în a sa Istorie un autor din zona moravurilor burgheze, un romantic şi
umoristic provincial, povestirile lui I.A.B. au fost mereu la căutare pentru
cititorul român fără pretenţii de sofisticărie. În parte, popularitatea sa se
bazează şi pe girul manualelor şcolare, care nu l-au ocolit niciodată. Mesajul
său direct, pe cât de echilibrat, în ton moralist, ironic, fără a fi vreodată
sarcastic/nimicitor, s-a potrivit de fiecare dată subiectelor simple, în care
binele este fără echivoc iar răului i se dă şansa corectării din mers.
Titlurile în sine: Moş Stan, Domnu Dincă sunt nepretenţioase, de nu cumva şi
sentimentale, de fiecare dată în ton just. Ieşit din atenţia criticii literare,
nu înseamnă că I.A.B. nu are şi astăzi cititorii săi fideli; mereu apar
culegeri de povestiri, antologii pentru elevi, de exemplu în colecţia
Literatura de ghiozdan. Dar principalele sale titluri: Nuvele şi schiţe, Un om în toată firea, Pe drezină, Lume de ieri, etc. au apărut în colecţii de masă, în
zeci de ediţii (!!), în tiraje care azi pot părea astronomice; asigurate de
Biblioteca pentru toţi, de Biblioteca şcolarului.
Ar trebui să se înţeleagă faptul simplu că
literatura română şi în primul rînd masa de cititori s-a format ca gust şi
conştiinţă pe temeiul acestor truditori ai slovei scrise cu bună-credinţă şi
devotament de neam. Scrisul lui I.A.B. nu a creat şcoală, nu a generat emuli, ci
i-a format pe şcolari spre a deveni oameni "în toată firea".
Partida nu este de tot pierdută dacă, de
exemplu, Bibliotecii judeţene din Giurgiu i s-a dat numele scriitorului ce s-a
născut în urbea de pe Fluviu; notăm faptul că la Ploieşti, unde scriitorul a
fost ani la rând profesor, apoi Prefect şi senator de Prahova, există o şcoală
gimnazială care îi poartă numele.
Alţi scriitori:
Andrei Ionescu, n. 1939
Liviu Petrescu, n. 17 dec. 1941 - d. 5 iulie 1999
Ion Lazu - Azi, fotografii de ieri..., pe mare ceață...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu