28 iulie. Valeriu Filimon, n. 28
iulie 1930 - d. 2004
S-a născut la Slănic-Moldova, ca fiu al
unei profesoare şi al preotului Clement Filimon, el însuşi fiu de învăţători,
cu seminarul teologic la Chişinău, apoi preot militar, preot al Gărzii regale
şi paroh al Bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, până la strămutarea
acesteia. Viitorul literat face şcoala primară în urbea natală (unde tatăl
său ctitorise două biserici), apoi Liceul militar de la Chişinău şi Timişoara,
iar de la desfiinţarea acestuia, 1947, face ultimele 3 clase la liceul Gh.
Lazăr din Bucureşti. Va fi student la Şcoala de literatură, prima serie, coleg
cu D. Micu, Dionisie Şincan, Al. Oprea, Aurel Rău, Aurel Covaci, Ilie Purcaru,
Al. Andriţoiu şi alţii. Va continua la Filologie, 1952-1957, coleg de an cu
Nichita Stănescu, Florenţa Albu, Matei Călinescu, Eugen Simion. Va rămâne
asistent la catedra de Literatură universală, discipol al profesorulului Tudor
Vianu. În 1966 face un lectorat la universitatea Carolingiană din Praga. Între
1971-1976 conduce un Curs de Poetică. Nemembru de partid, din motiv de dosar,
are dificultăţi în a se înscrie la doctorat, pe care îl trece în 1974 cu tema
Poetica imaginarului românesc. Între 1980-1984 ţine prelegeri la sala Dalles;
în 1982 preia Cenaclul George Bacovia, în 1990 înfiinţează Societatea Culturală
Logos, sub patronajul Patriarhiei române. Semnează numeroase studii academice.
Debutase cu poezii în Flacăra, în 1950,
înainte ca aceasta să devină Gazeta literară. A continuat să publice sporadic,
în reviste. Nu şi-a adunat niciodată lirica în volum. A scris sporadic cronici
literare, prefeţe la cărţi de poezie. Un număr de 120 scrisori către un
discipol au fost publicate după dispariţia literatului, în semn de omagiu.
L-am întâlnit în două sau trei rânduri,
prezentat fiindu-i de actorul Ludovic Antal. Era o persoană fascinantă,
strălucind în conversaţie. (Să spun că nu e un semn bun pentru scriitor?). Şi
un bărbat neverosimil de frumos, cum n-am mai întâlnit.
Citeşte mai mult: http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2011/10/14/80-de-ani-de-la-nasterea-slaniceanului-valeriu-filimon-ilustra-personalitate-a-culturii-romane-2.html
http://www.boema.inforapart.ro/reviste/Boema035.pdf
http://protectiaconsumatoruluideliteraturacontemporana.wordpress.com/2011/12/04/valeriu-filimon-casa-arhetipala-a-lui-rodian-dragoi/
Poezia zilei, Dominic Stanca (d. 28 iulie 1976)
Liniște
Liniște...
Liniște...
peste tot numai liniște...
Mi-e atât de bine aici lângă liniște,
lângă cerul adus, incovoiat ca un ram
peste inima mea, când inimă n-am,
peste cântecul meu, când cântece n-am,
peste dragostea mea, când dragoste n-am,
la marginea lumii, când lume nu am...
Sifonarul
Ce
polifonie în căruciorul său mic!
În lacra lui verde cu păuni și cu stele.
În laboratorul său portativ
pe care-l trăgea singur, ca un căluț costeliv,
cling-clang sau cling-cling... obsesiv pe pavele.
Cling-clang armonios cu sticlele pline
pe panta pieptișă, dantelată a străzii,
cling-cling zgomotos cu sticlele goale
dansând dezaxate între șipcile lăzii.
Și ieri ca și azi și azi ca și mâine -
cling-clang la deal, cling-cling la vale -
trecea sifonarul cu sticlele pline,
trecea sifonarul ca sticlele goale.
Alţi scriitori:
Constantin Stan, n. 28 iulie 1951
Oltea Alexandru, m. 1991
Valeria Sadoveanu, m. 1985
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu