marți, 17 iunie 2014

Scriitorul zilei: Mihai Eminescu - 123 (n. 15 ianuarie 1850 -  d. 15 iunie 1889)
         

Şi Dacă..
.Si daca ramuri bat în geam 
Si se cutremur plopii, 
E ca în minte sa te am 
Si-ncet sa te apropii. 

Si daca stele bat în lac 
Adâncu-i luminându-l, 
E ca durerea mea s-o-mpac 
Înseninându-mi gândul. 

Si daca norii desi se duc 
De iese-n luciu luna, 
E ca aminte sa-mi aduc 
De tine-ntotdeauna.

Când Amintirile...

Când amintirile-n trecut 
Încearca sa ma cheme, 
Pe drumul lung si cunoscut 
Mai trec din vreme-n vreme. 

Deasupra casei tale ies 
Si azi aceleasi stele, 
Ce-au luminat atât de des 
Înduiosarii mele. 

Si peste arbori rasfirati 
Rasare blânda luna, 
Ce ne gasea îmbratisati 
Soptindu-ne-mpreuna. 

A noastre inimi îsi jurau 
Credinta pe toti vecii, 
Când pe carari se scuturau 
De floare liliecii. 

Putut-au oare-atâta dor 
În noapte sa se stânga, 
Când valurile de izvor 
N-au încetat sa plânga,

Când luna trece prin stejari 
Urmând mereu în cale-si,
Când ochii tai, tot înca mari,
Se uita dulci si galesi?

Din valurile vremii...
Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai -
Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea între femei
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng.
Cum oare din noianul de neguri să te rump,
Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,
Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o ţin.
Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci
Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos...
Zadarnic după umbra ta dulce le întind:
Din valurile vremii nu pot să te cuprind.

 Odă (în Metru Antic)
Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
 Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua Singuratatii.
Când deodata tu rasarisi în cale-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce... 
Pân-în fund baui voluptatea mortii Ne'nduratoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus. 
Ori ca Hercul înveninat de haina-i; 
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele marii.
De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari... 
Pot sa mai re'nviu luminos din el ca Pasarea Phoenix?
Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista; 
Ca sa pot muri linistit, pe mine Mie reda-ma! 

G. Călinescu vorbind despre Mihai Eminescu:
Călinescu despre Eminescu - Copy.wmv
Călinescu despre Eminescu - Copy.wmv
10303K   Descărcaţi  


Alţi scriitori:
I. U. Suricu, n. 1882
Ion Marin Sadoveanu, n. 1893
Virgil Teodorescu, n. 1909
Matei Călinescu, n. 1934
Dan Culcer, n. 1941
Ben Corlaciu, m. 1981


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2000
7 sept. Acum cîteva seri în vizită la Leurda. Luăm un taxi de la hotel Dorobanţi, tracem pe la Bulandra pentru kituri, ajungem în Piaţa Iancului etaj 8, acolo Helen ne pune imediat masa: ciorbă de oaie şi felul doi carne fiartă.  Brînză de capră şi vin de la mama lui Leurda; asta e ceea ce aduce de fiecare dată de la maică-sa din Basarabia. Casa lor, într-un cătun, în imediata apropiere a unui pîlc de pădure. Se duce şi doarme acolo, într-un halat vechi de-al mamei, după ce a coborît în bordei să bea pe nerăsuflate o ulcică de vin auriu. S-a născut la Vorcuta, dincolo de Cercul polar, a învăţat numai în şcoli ruseşti. Mama lui, foarte harnică. Helen s-a născut în Kazahstan, dincolo de Urali, oraşul Semipalatinsc, oraş de care îmi amintesc să fi citit în adolescenţă. Le spun de caprele noastre pe care le-am păscut toată copilăria şi din neamul cărora ai mei au avut pînă prin 1980. Despre vizita mea în martie ‘90 la Cioburciu şi alte episoade din copilărie. Lidia vine peste vreo oră, le aduce o tuberoză, foarte apreciată. Gazdele îmi arată trofee de prin toate oraşele unde au ajuns cu H., eu le povestesc despre călătoriile mele prin Europa, despre multele oraşe vizitate.

Va urma