miercuri, 25 iunie 2014


Scriitorul zilei: Şerban Cioculescu, n. 7 septembrie 1902 -  d. 25 iunie 1988

         

Născut la Bucureşti, şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Turnu Severin, tatăl său fiind inginer naval; a rămas orfan de tată la 10 ani şi de mamă doi ani mai târziu, rămânând în grija bunicilor, împreună cu fratele mai mare Radu - o copilărie dificilă, care i-a călit caracterul. Va scrie, cândva, în Amintiri: „Greutăţile mi-au călit puterea de rezistenţă, voinţa înceată şi dârză, într-un cuvânt caracterul." Încheind astfel: „Fericirea nu are virtuţi educative." A făcut şcoala internat Schewitz-Thierrin, apoi liceul, tot în Severin;  a urmat din 1920 Literele şi Filosofia la Bucureşti, luându-şi licenţa în 1923 (profesorii care l-au marcat: Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu, Ch. Drouhet, Nicolae Iorga); şi-a completat studiile de filologie romanică la Paris, 1926-1928. Era deja căsătorit şi dobândise un fiu, pe Barbu, deci fondurile obţinute prin  vânzarea părţii de moştenire nu i-au fost suficiente pentru a-şi lua doctoratul, cum plănuise. A  revenit în ţară şi a fost profesor la liceul din Găieşti timp de peste un deceniu, coleg de cancelarie cu Vladimir Streinu, după care a urmat o carieră universitară la Iaşi, 1946-1948, la Institutul Pedagogic din Piteşti, 1963-1965 şi la Bucureşti, 1965-1974. A fost concomitent redactor şef la Viaţa românească, apoi director al Bibliotecii Academiei Române.. . 
Debutase cu cronici, în 1923, la Flacăra literară, unde N. D. Cocea i-a oferit rubrica de cronică literară, iar editorial abia în 1935 cu Corespondenţa dintre I. L. Caragiale şi Paul Zarifopol.  După care a continuat să se preocupe de Caragiale: Viaţa lui... Caragialiana.., dar şi de alţi mari scriitori: Arghezi, Eminescu, Dimitrie Anghel, teza sa de doctorat). Intelectual de formulă enciclopedică, preocupat de mişcarea literară a ţării, plasat în prima linie a esteticii interbelice, alături de G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, D. P. Perpessicius, Octav Şuluţiu, Vladimir Streinu, mai aproape de abordările lui P. Constantinescu şi în fertilă dispută cu toţi ceilalţi, a practicat cu sistemă critica obiectivă, descriptivă, raţionalistă, antisubiectivă, analitică, în competiţie cu impresionismul critic şi cu utilizarea procedeelor de literaturizare a textului exegetic, practicat în primul rând de Călinescu, dar şi de prietenul Streinu... A publicat studii monografice, medalioane, portrete, amintiri literare, susţinând rubrici permanente la revistele vremii, în toată perioada interbelică, referind despre absolut toţi scriitorii de frunte ai epocii (desenat cu numele Şerban cel Rău), dar şi după ultima conflagraţie, la revistele. România literară, Ramuri etc. În 1944 editase împreună cu Tudor Vianu şi Vladimir Streinu un prim volum de Istoria literaturii române moderne, din păcate necontinuat. Ce-i drept, vremurile se schimbaseră din temelie, Vianu a trebuit să facă slalom pentru a se menţine în activitatea universitară, Vladimir Streinu, cumnat cu Cioculescu, a făcut detenţie pe motive politice, doar printr-o minune nu l-a urmat şi Şerban Cioculescu. În schimb fratele său, Radu Cioculescu a decedat (6 ian.1961) în închisorile comuniste. Îşi trecuse doctoratul în 1945, iar academician va fi abia în 1974.
Opera critică: Studii monografice. Sinteze 
Corespondenţa dintre I.L. Caragiale şi Paul Zarifopol (1935); Viaţa lui Ion Luca Caragiale (1940); Aspecte lirice contemporane (1942); Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946), ediţie revăzută (1971); Dimitrie Anghel. Viaţa şi opera (1945); Documente inedite (1964); Ion Luca Caragiale (1967); Aspecte literare contemporane (1972);  Caragialiana (1974);  Argheziana (1985);  Eminesciana (1985);
Împreună cu colegii săi de generaţie Tudor Vianu şi Vladimir Streinu, scrie şi editează volumul întâi din Istoria literaturii române moderne (1944). Proiectul a fost, din păcate, abandonat. 
Publicistica literară: Varietăţi critice (1966); Medalioane franceze (1971);  Amintiri (1973); Prozatori români (1977); Poeţi români (1982); Itinerar critic, vol. I-V, (1973-1989); Dialoguri literare (1987)
Citeşte mai mult: http://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.php
 http://www.romlit.ro/amintirile_lui_erban_cioculescu


Poezia zilei, Emilian Galaicu-Păun, n. 22 iunie 1964

Febră

 Incandescenţă la alb. Faţa insului.
Perna de albul zăpezii.
Sare prin cercul de noapte-al irisului
Tigrul dungat al amiezii.

Salt mistuindu-se-n limbile focului
Blana-i lumina-n fereastră.
Ca alcoolul ard vămile locului
Ziua cu pară albastră.

Salt! Febra urcă mercurul în pasăre-
Candelă vie-a cetăţii...
Faţa bolnavului - pâlnie-n care se
Surpă imaginea feţii.

Aer duhnind a spital cum din gura
Gropii cu lei a profeţi
Salt! Arc voltaic de carne. Curbura
Trupului trage săgeţi.

Salt! Prin pupilele ţevii de puşcă-
Gemene focuri în rană.
Salt! Consumat în a-şi smulge din cuşca
Dungilor propria blană.

Lavă scurgându-se pe tencuiala
De Catedrală-a amiezii.
Incandescenţă la alb. Doar spirala
Dungilor să mai vibreze.

Salt!ca la circ şi în semnul supunerii
Unei egale-ntru toate
Capul şi labele-şi pune pe umerii
Sorei de caritate.

Dungile negre din care se smulse
Blana de foc se fac cearcăn...
...Fotosensibil-asemeni emulsiei
Pielea lui. Insul încearcă-n

Încreţiturile feţii s-adune
Stingerea zilei terestre...

Lichefiată, privirea lui pune
Ochiuri de gheaţă-n ferestre.




Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2001


26 o2.  Posibilitatea de a fi în eroare cînd repeţi cu fiecare ocazie: “KGB-ul lucrează” este aproape de zero. Sunt mulţi şi diseminaţi între noi şi lucrează fără odihnă, la toate nivelurile. Iar dacă într-un incident n-a intervenit nici un kagheb-ist, atunci a lucrat spiritul kaghebist, căci există acest spirit, răspîndit panspermic, precum sămînţa răului, a diavolului.

Andrei spunea pe-atunci: Ce frumos bate inima ta!

Să scriu despre acel sat Cireaşov de pe malul Oltului, pe care cu grăbire l-am părăsit la terminarea liceului, la nici şaptesprezece ani, căci am avut neşansa unui liceu cu zece clase; să scriu despre oamenii de acolo, care de la un anumit moment mă indispuneau, deranjîndu-mă pe cînd citeam; despre părinţii pe care am dorit să-i surclasez, să devin altceva, mai sus pe scara socială… Şi totuşi, ce frază aproximativă, inexactă! Niciodată nu am avut un plan ferm, sau o idee clară despre ce aş fi dorit să devin şi să fac în viaţă; nici atunci cînd am decis să mă înscriu la facultatea de geologie nu-mi era clar ce-mi doresc. E drept, cu un an înainte, un consătean intrase la geografie. Apoi, în preajma absolvirii a început să-mi dea tîrcoale un coleg de la A, Liciu, pînă atunci neluat în seamă, se remarcase ca sportiv şi asta nu mă interesa, voia să dea la geologie şi avea nevoie de un ortac. Nu cred că ştia mai multe despre a fi geolog, dar oricum  mă simţeam atras mai curînd de o activitate ca asta decît de medicină, de pildă, sau să fiu profesor, sau inginer. Excursia din clasa a noua la munte, în zona Iezer-Păpuşa era cea mai luminoasă amintire a mea, aşa că în mod firesc am înclinat spre geologie.  La drept vorbind a fost în chestiune o intuiţie şi nimic mai mult. Însă o intuiţie fericită căci geologia s-a potrivit de minune firii mele. Sigur, îmi plăcea de pe-atunci foarte mult literatura, dar nu mă gîndeam să devin profesor de limba română, iar în privinţa scrisului nu m-am gîndit niciodată că asta ar fi de nasul meu. Abia prin anul doi-trei pasiunea mea pentru literatură m-a făcut să caut reviste literare şi încet-încet m-am lăsat atras în curent…

Probabil că din cauza frigului, am visat că s-a hotărît ca toate cărţile din lume să fie puse pe foc, iar petrolul să se utilizeze numai pentru automobile. Le-au ars iute pe toate, înainte să le fi tras pe dischete…

Un om ca mine poate spune cu toată convingerea: Visez, deci exist… Cu mai multă înderptăţire decât aş spune: scriu, deci exist!

Diferiţi în ce avem ca şi în ceea ce ne lipseşte, învîrtindu-ne pe axe care nu se vor întîlni niciodată.
Poţi recunoaşte cu uşurinţă lucrarea diavolului atunci cînd o persoană îţi spune: Nu ştiu de ce fac toate astea…. Diavolul ştie.
  Va urma


Fotografii greceşti : Drumul spre Methoni, în extremitatea sud-vestică a Peloponezului. I.