joi, 13 martie 2014

Lidia Lazu în Recital Blaga, III

Scriitorul zilei: Romulus Rusan, n. 13 martie 1935.


Născut la Alba Iulia, va face studii politehnice la Cluj, încheiate în 1957. Debutase deja cu critică literară şi reportaje, redactor la diferite reviste literare: Tribuna, Viaţa studenţească, Cinema, Tribuna României. Pornind la drum cu două volume de reportaje din zona industrială (Rîul ascuns, 1963 şi Expresul, 1964), va continua cu jurnale de călătorie, un exemplu fiind America ogarului cenuşiu care a înregistrat un succes extraordinar, cu cărţi despre arta filmului, dar şi cu cărţi de proză scurtă, remarcabile fiind Roua şi bruma, apoi Cauze provizorii.
După Decembrie 1989 împreună cu soţia sa, poeta Ana Blandiana, a fost fondatorul Alianţei Civice, 1994, fondatorul Memorialului de la Sighet, 1993, al revistei Memoria, promotor al altor iniţiative privind studiul regimului concentraţionar din România anilor 1945-1989. Un volum imens de muncă documentară şi o sumă impresionantă de iniţiative: simpozioane, înregistrări orale, cursuri de vară, expoziţii itinerante, în ţară şi străinătate (Dresda, Budapesta, Praga,  Varşovia), 52 săli de muzeu, alte activităţi cărora le-a închinat nu mai puţin de două decenii de viaţă: 25.000 de pagini documentare, structurate pe mai multe teme: Analele Sighet, Biblioteca Sighet, Istoria orală, Memorialul victimelor comunismului şi al Rezistenţei, Cronologia şi geografia războiului rece, Cimitirul săracilor din Sighet, Recensământul populaţiei concentraţionare. Director al Centrului internaţional de studiu asupra comunismului..
Doi oameni (doi scriitori), ajutaţi de alţi câţiva oameni care au edificat o muncă recuperatorie de imensă responsabilitate, pe care nu au egalat-o nicicum cele câteva Institute create special în acest domeniu. Memorialul Sighet a intrat în patrimoniu Consiliului Europei încă din 1994. O aserţiune a lui Romulus Rusan: ..."securitatea a ucis revoluţia morală şi a înlocuit-o cu o contrarevoluţie a jafului şi ipocriziei."
Titlul unor volume semnate Romulus Rusan: Convorbiri subiective, împreună cu Ana Blandiana, interviuri, 1971; O discuţie la Masa tăcerii, 1976; America ogarului cenuşiu, 1976, La început n-a fost cuvântul, 1977, Arta fără muză, 1980; Roua şi bruma, 1982; Cauze provizorii,1983; O călătorie spre Marea Interioară, 3 volume. Aceste cărţi au avut ediţii succesive, ce s-au epuizat instantaneu din librării.

Citiţi mai mult: http://cpcadcr.presidency.ro/upload/Romulus_Rusan.pdf
 http://www.ziarultimpul.ro/argumente-fara-replici/rotund/2010/12/scriitorul-romulus-rusan-la-75-de-ani/
http://www.penromania.ro/?p=213#more-213

Din Ion Lazu: Scene din viaţa literară, ed. Ideea europeană 2007:
Luni, 28 ianuarie 1980. Peste noapte a nins într-una, începuse încă de aseară, spuneau ai mei, dar eu scriam aici, n-am mai ajuns pînă la fereastră. Astăzi a fost o zi deosebit de luminoasă, ca o mireasă printre nuntaşi. Nu prea frig, unele momente cu soare în plin şi, în general, aspect sărbătoresc dat de cei cîţiva centimetri de nea imaculată, trasă bine pe deasupra vechii zăpezi: murdară, gloduroasă, umilită. Pe marginea trotuarelor au rămas mormane mai înalte de un metru. Iar acum seara, spre casă, o lună neaşteptat de strălucitoare, tocmai sus de tot, într-un punct al bolţii unde cred că soarele nu ajunge niciodată. Şi miriade de stele, pe un cer perfect senin, cu toate constelaţiile în relief, ca desenate pe un calc violet. Umbrele înalte ale copacilor din faţa blocului, pe zăpada marmoreană, la fel de bine conturate ca ziua.
 La prînz am dat o fugă la România literară pentru corectura la Luxemburg în octombrie. Animaţie pe coridor, ca înainte de-o şedinţă (nu ducem lipsă!). Roger Cîmpeanui îmi spune că nu am de tăiat prea mult, doar zece rînduri. Norocul dumneavoastră, zice. În timp ce-mi corectez textul la o masă din holul redacţiei, apare Darie Novăceanu, vine la mine şi mă trage îndelung de barbă, precum că: “e naturală?”. Vede titlul articolului meu şi întreabă: Cînd ai fost? Îi spun: E prima mea călătorie, nu ca tine, care ai bătut lumea în lung şi-n lat… Mai de mult, precizează hispanistul; ce public acum sunt chestii de pe timpuri... Imediat apar soţii Ana B. şi Romulus R., îl felicit pentru Ogar…, mi se pare cartea cea mai discutată în ultimii doi ani. Mai puţin totuşi ca la prima ediţie, crede R.R. Îl întreb cum de nu a pierdut manuscisul, la cutremur. Spune că un exemplar rămăsese la Georgeta D., care tocmai îi dăduse telefon să-l anunţe că a primit viza. El ar fi vrut să ia manuscrisul., să mai pună nişte virgule, redactora i-a zis: Treci mîine, că şi mîine e zi. Şi a fost: o noapte de coşmar…
 Îi spun Anei B. să mai scrie proză, Cele patru anotimpuri mi s-a părut o carte foarte specială, după ştiinţa mea aşa ceva nu a mai scris la noi decît Emil Botta: Trîntorul. Se miră, nu l-a citit! O să şi-o procure. Precizez: toate povestirile încep aici şi se termină în plină iralitate, sau încep în vis şi continuă în semitrezie. R.R. mă sfătuieşte să pun cap la cap însemnările de călătorie prin acele ţări şi să public o carte. Vorbim şi de cele 200 diapozitive pe care le-am făcut; el a făcut poze alb/negru în America, dar nu e mulţumit; astă vară, în Grecia, a lucrat cu ORWO şi a lăsat acolo filmele să i le lucreze pe Kodak, ceea ce e peste toate aşteptările!
Cei doi trec din birou în birou şi el dă telefoane pentru o suplimentare de tiraj.
(...)Termin de scos cele zece rînduri şi cînd mă prezint la Roger C., acesta se uită pe şpalt şi exclamă: Dar rău ai tăiat, domnule! De regulă se renunţă la un paragraf şi gata! Acum trebuie recules, înţelegeţi?
                                    (...)
 17 mai 1982: Alexeşti-Vâlcea: . Romulus Rusan, Roua şi bruma – o frumoasă carte – şi de atitudine dar şi de lirism. De la exasperările reporterului, la parabole şi la mici piese de interior, măiestrite.
La Radio, Intrigă şi iubire, cu Ion Manolescu, Mihai Popescu, Niki Dumitriu, Tanţi Cocea, Ion Finteşteanu, Costache Antoniu, Marieta Deculescu.


Alţi scriitori:
Felix Adreca, n. 1891
Dragomir Horomnea, n. 1940
Dan Constantinescu, m. 1991


Poezia zilei: Al. Busuioceanu (ianuarie 1896-13 martie961)
 Veghe

Noaptea asta mi-e teamă de umbra mea
ca de un câine ce se ţine după mine furiş
Îmi aud paşii sunând ca pe-o lespede grea
şi ochi nevăzuţi sunt asupră-mi deschişi
Presimţiri zboară din creangă-n creangă
cu ţipete scurte de cucuvea
Aud după mine răguşit un lătrat
Mă-ntorc Nu e câine
şi-n aceeaşi clipă mă simt de mână muşcat
E prea întuneric. E prea întuneric
Cerul e-o boltă neagră deasupra mea
Nu văd drumul
Ca să-l pot lumina
un soare de spaime în mine aprind

(Din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)


Ion Lazu - O pagină de jurnal,1997
4 dec. 97. N-am mai notat aici, am avut la Vinea o lună de mare angajament. Editura s-a prezentat la Tîrgul de carte Gaudeamus 26-30 oct, deşi Ţone a revenit din Israel abia pe 19 şi nimic nu era gata! Am reuşit să scoatem volume de poezii de Aura Christi, Petre Stoica, Const. Nisipeanu şi Mircea Coster, lansîndu-le cu succes la Tîrg, unde au vorbit oameni precum N. Breban, Eugen Uricaru, P. Ghelmez, Ţone şi eu de două ori. Am dat şi cîteva interviuri la radio. P.Stoica – o carte bibliofilă, iar acum pregătim Tristan Tzara., 25 de poeme, altă carte bibliofilă, bilingvă, ilustrată tot de Mircea Dumitrescu. La Tîrg mă văd cu mulţi. Nenoiu îmi dă ideea, vorbindu-i eu de scenariul de film cu N. Corjos, să mă adresez lui Costin Tuchilă, redactor teatru la radio. Îmi e în gînd să-l abordez şi în legătură cu spectacolele de autor ale Lidiei, pe poezii de-ale ei, de Blaga, eventual şi de Voiculescu.
Citit memoriile lui Romul Munteanu, acum pe-ale lui Zaciu, vol. 3; primul foarte dur şi expeditiv, Zaciu prodigios, peste orice aşteptări!
Editura Vitruviu a scos şi cartea de versuri ultime a lui M. Ciobanu – Anul tăcerii – foarte bună: poet ciudat, imprevizibil, spune numai lucruri la care nu te aştepţi – acolo e simţirea lui, acolo şi poezia lui. Citit şi peziile Constanţei Buzea – Pelerinaj – altă bună poetă, mai generoasă decît Florenţa Albu – căreia apuc să-i spun că aş scrie despre Aurolac, legînd-o de Anno Domini, poate şi de Zidul-Martor. Dar nu am pic de timp. La birou, unde m-am dus după beneficiu, aud că nu se mai trage cortina pe 10 decembrie, dar nu se ştie cînd. Valentin aflase de la Stela cu care m-am văzut la Târg că sunt red. şef la Vinea . Ceva la fel de fictiv ca atîtea alte lucruri din viaţa mea, zic.
Vorbesc cu Ioana C. M., îmi spune o mie de necazuri de-ale ei, dar nimic despre manuscrisul meu; pare clar că nu are de gînd să-l mişte din loc…

Va urma

Fotografii...
Adăugaţi o legendă