sâmbătă, 10 august 2013

Scriitorul zilei: Dan Laurenţiu
http://ilazu.blogspot.ro/2012/08/scriitorul-zilei-dan-laurentiu-poezia.html


Lidia în recital

acropole 1:



acropole 2:

Poezia zilei: Doru Moţoc



                        Scrisoare

         
              Va veni o zi, sunt aproape sigur de asta,
              când, în adâncul inimii tale,vor învia toate : 
              acel râu preacurat, lunecând peste vasta
              împărăţie a florilor imaculate, 

              acei nori, parcă rupţi dintr-un vis de Magritte,
              lunecând istoviţi peste bolta înaltă
              abia vălurindu-şi albastrul vrăjit,
              apa, risipindu-şi făptura peste lespedea caldă…

              Iar în tainica după-amiază fierbinte,
              uitaţi printre ierburi unduind visătoare –
              doar noi doi, privindu-ne fără cuvinte,
              într-un timp fără timp, ca nişte şopârle la soare…

              Şi apoi toate-acele pierdute poveşti :
              seara din cabana ascunsă sub munte,
              ninsoarea – explozie albă prăvălită-n fereşti -,
              blues-ul, distilând timpul în vrăjite secunde,

              ori amurgul în care mă-ntrebam de ce taci
              şi pe unde colindă visele tale,
              lângă lacul cu abia-îngânatul cor de brotaci,
              ritmându-ne clipa-n cadenţe egale,

              sau cealaltă-nserare, sub caişii-nfloriţi,
              frenezia cu care ne-mbrăţişam în neştire,
              cu sufletele parcă fluide, uimiţi
              de-atâta celestă, fără-de-margini iubire…

              Cum să pierzi toate astea ? Ar fi ca şi cum
              ţi-ai uita-nvăpăierea propriului sânge.
               Numai că, atunci, amintirea va avea chip de scrum.           
              Şi, singură, rezemată de noapte,vei plânge…
         


O pagină de jurnal, 1994
4 ian. 94. Toată lumea îmi spune că m-a văzut la TVR. Încă zece cărţi dacă publicam, niciunul dintre amici n-ar fi dat un semn, dar aşa… dintr-odată toţi îşi aduc aminte că ne cunoaştem, că.... Mediatizarea, puah! Instinctiv, nu am investit niciodată spre a mă pune favorabil în pagină.

Pe 2 ianuarie mă duc la Jean A. şi n-o găsesc decît pe Lia, îi dau cartea Lidiei. Apoi mă văd cu Pan I. Aflat într-o criză colitică. E vânăt la faţă şi îşi adună greu exprimările. Ne plimbăm pe lîngă blocul  lui, îmi spune că trebuie să plece la Malovăţ. După ce ne despărţim, apare Dan Laurenţiu şi schimbăm cîteva urări de An Nou. Mergea în vizită la Gabriela Negreanu. Călătoria de seară.
Lumea vuieşte de proteste pentru atacul murdar la adresa Regelui; de indignare pentru programul de Revelion al dlui Everac, o porcărie sinistră!; de scîrbă pentru furtul de la vila lui Ion Raţiu.
5 ian.94. Colega are o criză de plîns cînd S. îi cere să traducă din engleză nişte explicaţii cam încîlcite. Zice: Nu te pot urmări dacă te gîgîi. Întîi gîndeşte-te şi apoi spune-mi curgător. Îi dau n exemple de oameni foarte valoroşi dar care au o încetineală în alegerea exprimării celei mai adecvate. Paler, Barbu, Sorin D., Bernea etc. Şi conchid: Numai nebunii vorbesc fluent, nu le pasă că nu sunt la obiect, că nu spun ce-şi propuseseră, ei te îneacă în torente de vorbe… Tot ea: Nu mai am aproape nimic în comun cu fiica mea; ce-ar fi să mă ataşez de fata lui Onu?
7 ian. 94. Atîta energie risipită, gesturi fără număr, încât traiul zilei devine redundant, obositor… Atunci, mâzgăleşti o frază, două – ca măcar un fragmenţel din zi să pară coerent.
Nobilis – om remarcabil (în latină).
Angela le-a zis-o bătrînilor ei: Voi nu aţi avut părinţi de îngrijit, nu ştiţi ce înseamnă. :i/mi spune c[ nici nu au gustat din porc, l-au dat pe tot părinţilor, să nu se plîngă că nu au.
Urît mai trăiţi, domnilor! le-o trînti în faţă A. P. Cehov. Da, el avea alte exigenţe, la care târgoveţii nici nu visau măcar.
Va urma


Cărţile prietenilor mei





ion lazu / Fotografii de vacanţă... 



Lulu Iordan-Constantinescu, Claudia Voiculescu, Lidia Lazu, încadrând portretele Ion şi Mariana Dumitrescu.