Născut la Bucureşti, şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Turnu Severin, tatăl său fiind inginer naval; a rămas orfan de tată la 10 ani şi de mamă doi ani mai târziu, rămânând în grija bunicilor, împreună cu fratele mai mare Radu - o copilărie dificilă, care i-a călit caracterul. Va scrie, cândva, în Amintiri Greutăţile mi-au călit puterea de rezistenţă, voinţa înceată şi dârză, într-un cuvânt caracterul." Încheind astfel: Fericirea nu are virtuţi educative." A făcut şcoala internat Schewitz-Thierrin, apoi liceul, tot în Severin; a urmat din 1920 Literele şi Filosofia la Bucureşti, luându-şi licenţa în 1923 (profesorii care l-au marcat: Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu, Ch. Drouhet, Nicolae Iorga); şi-a completat studiile de filologie romanică la Paris, 1926-1928. Era deja căsătorit şi dobândise un fiu, pe Barbu, deci fondurile obţinute prin vânzarea părţii de moştenire nu i-au fost suficiente pentru a-şi lua doctoratul, cum plănuise. A revenit în ţară şi a fost profesor la liceul din Găieşti timp de peste un deceniu, coleg de cancelarie cu Vladimir Streinu, după care a urmat o carieră universitară la iaşi, 1946-1948, a Institutul Pedagogic din Piteşti, 1963-1965 şi la Bucureşti, 1965-1974. A fost concomitent redactor şef la Viaţa românească, apoi director al Bibliotecii Academiei Române.. .
Debutase cu cronici, în 1923, la Flacăra literară, unde N.D.Cocea i-a oferit rubrica de cronică literară, iar editorial abia în 1935 cu Corespondenţa dintre I.L. Caragiale şi Paul Zarifopol. După care a continuat să se preocupe de Caragiale: Viaţa lui... Caragialiana.., dar şi de alţi mari scriitori: Arghezi, Eminescu, Dimitrie Anghel Teza sa de doctorat). Intelectual de formulă enciclopedică, preocupat de mişcarea literară a ţării, plasat în prima linie a esteticii interbelice, alături de G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, D.P.Perpessicius, O. Şuluţiu, Vladimir Streinu, mai aproape de abordările lui P. Constantinescu şi în fertilă dispută cu toţi ceilalţi, a practicat cu sistemă critica obiectivă, descriptivă, raţionalistă, antisubiectivă, analitică, în competiţie cu impresionismul critic şi cu utilizarea procedeelor de literaturizare a textului exegetic, practicat în primul rând de Călinescu, dar şi de prietenul Streinu... A publicat studii monografice, medalioane, portrete, amintiri literare, susţinând rubrici permanente la revistele vremii, în toată perioada interbelică, referind despre absolut toţi scriitorii de frunte ai vremii (desenat cu numele Şerban cel Rău), dar şi după ultima conflagraţie, la revistele. România literară, Ramuri etc. În 1944 editase împreună cu Tudor Vianu şi Vladimir Streinu un prim volum de Istoria literaturii române moderne, din păcate necontinuat. Ce-i drept, vremurile se schimbaseră din temelie, Vianu a trebuit să facă slalom pentru a se menţine în activitatea universitară, Vladimir Streinu, cumnat cu Cioculescu, a făcut detenţie pe motive politice, doar printr-o minune nu l-a urmat şi Şerban Cioculescu. În schimb fratele său, Radu Cioculescu a decedat în închisorile comuniste. Îşi trecuse doctoratul în 1945, iar academician va fi abia în 1974.
Opera critică: Studii monografice. Sinteze
Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol (1935); Viața lui Ion Luca Caragiale (1940); Aspecte lirice contemporane (1942); Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946), ediție revăzută (1971); Dimitrie Anghel. Viața și opera (1945); Documente inedite (1964); Ion Luca Caragiale (1967); Aspecte literare contemporane (1972); Caragialiana (1974); Argheziana (1985); Eminesciana (1985); Împreună cu colegii săi de generație Tudor Vianu și Vladimir Streinu, scrie și editează volumul întâi din Istoria literaturii române moderne (1944). Proiectul a fost, din păcate, abandonat.
Publicistica literară: Varietăți critice (1966); Medalioane franceze (1971); Amintiri (1973); Prozatori români (1977); Poeți români (1982); Itinerar critic, vol. I-V, (1973-1989); Dialoguri literare (1987)
Citeşte mai mult: http://www.autorii.com/scriitori/serban-cioculescu/index.phphttp://www.romlit.ro/amintirile_lui_erban_cioculescu
Poezia zilei
Emilian Galaicu-Păun, n. 22 iunie 1964
Febră
Incandescenţă la alb. Faţa insului.
Perna de albul zăpezii.
Sare prin cercul de noapte-al irisului
Tigrul dungat al amiezii.
Salt mistuindu-se-n limbile focului
Blana-i lumina-n fereastră.
Ca alcoolul ard vămile locului
Ziua cu pară albastră.
Salt! Febra urcă mercurul în pasăre-
Candelă vie-a cetăţii...
Faţa bolnavului - pâlnie-n care se
Surpă imaginea feţii.
Aer duhnind a spital cum din gura
Gropii cu lei a profeţi
Salt! Arc voltaic de carne. Curbura
Trupului trage săgeţi.
Salt! Prin pupilele ţevii de puşcă-
Gemene focuri în rană.
Salt! Consumat în a-şi smulge din cuşca
Dungilor propria blană.
Lavă scurgându-se pe tencuiala
De Catedrală-a amiezii.
Incandescenţă la alb. Doar spirala
Dungilor să mai vibreze.
Salt!ca la circ şi în semnul supunerii
Unei egale-ntru toate
Capul şi labele-şi pune pe umerii
Sorei de caritate.
Dungile negre din care se smulse
Blana de foc se fac cearcăn...
...Fotosensibil-asemeni emulsiei
Pielea lui. Insul încearcă-n
Încreţiturile feţii s-adune
Stingerea zilei terestre...
Lichefiată, privirea lui pune
Ochiuri de gheaţă-n ferestre.
Consemnări: Vieţile cărţarilor... după Magda U.
(Despre cărţile arestate, p. 137-142)
Save pe document.
"Focul e mai mic decât cartea pe care o arde". Florin Mugur
"Ingineriilor bio-bibliografice din memorii, abuzurilor de ficţiune din jurnale, subiectivismului criticii mici nu le poate replica ferm decât cercetarea de arhivă. Când memoria aţipeşte, bine este de dat un save pe document, edit ori inedit. E ceea ce întreprinde Liliana Corobca în volumul Epurarea cărţilor în România (1944-1964). Documente. Ed. Tritonic, 2010. Cercetătoarea a răscolit cu râvnă arhive sovietice şi româneşti, asigurându-ne: "Cititorul poate conta pe maxima adecvare cu sursa de origine." De precizat că poetul, prozatorul şi criticul literar Dan Culcer a încurajat-o pe Lidiana Corobca în întreprinderea sa, îndemnînd-o spre fondul de cărţi cenzurate în comunism, i-a publicat primele texte în revista lui electronică www.asymetria. (...)
Liliana Corobca împarte intervalul 44-64 în trei etape. Prima, 44-48, "defascizarea", călăuzită de "invincibila Uniune Sovietică"; a doua, 48-52, căreia i-aş spune "Marea cenzurare", a treia 52-56, "Purificarea", prin lucrare DGPT. (...)
La început, 44-48, titlurile cărţilor indexate apăreau în Monitorul oficial, apoi operaţia s-a secretizat: funcţionarii primeau broşură după broşură, numerotate, cu titluri "fasciste şi profasciste, şovine şi naţionaliste". Liste cu Dispoziţii şi atâta tot.
"Boierii minţii" au fost condamnaţi, fără recurs, la moarte intelectuală, la închisoare sau la odiseea exilului.
Brătescu-Voineşti îi înjurase pe bolşevici. A enervat pentru eseul Originea neamului românesc şi a limbii române, din 1943, însă şi pentru elogiul mareşalului Antonescu. Constantin Virgil Gheorghiu plătea pentru cutremurătorul reportaj Ard Malurile Nistrului. Moş Nae căzuse în capcană, depunînd în procesul Anei Pauker contra "Anei noastre", cum o alinta Silviu Brucan. Dar Radu Tudoran? Sancţionat pentru romanul "Un port la Răsărit", 1944, a cărui acţiune se petrecea în Basarabia? Liliana Corobca, născută în satul Săseni din raionul Călăraşi, "Republica Moldova" (ghilimetez numele celui de-al doilea stat român), ştie, cred, că în Basarabia ocupată, cine nu cunoştea limba rusă era declarat analfabet, fie el învăţător. Iar între Documentele editate se găseşte un Tablou cu cărţile ce trebuiau eliminate şi care nu figurau în broşura Publicaţii scoase din circulaţie pînă la 1 iunie 46: lîngă culegerea Poeţi basarabeni a lui Ion Pillat, revista lui Pan Halippa, "Viaţa Basarabiei", Basarabia, privire istorică (1924) de Popa-Lisseanu, Basarabia noastră de Tache Baldovin, se afla şi Drumuri basarabene de Mihail Sadoveanu, deşi autorul ştia dincotro venea "lumina". Ce-i drept, n-a fost ocolit de cenzori nici Cui aparţine Transilvania de Ioan Lupaş.
Nici Societetea Scriitorilor, al cărui preşedinte ajunsese Victor Eftimiu, ca prigonit de Antonescu, nu s-a lăsat mai prejos la capitolul demascări...
(va urma)
ion lazu: fotografii: Pe Dig, XVII
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu