sâmbătă, 23 iunie 2012

Scriitorul zilei: Ilarie Chendi; consemnări; poezii, fotografii

Scriitorul zilei: Ilarie Chendi, n. 14 noiembrie 1871 - d. 23 iunie 1913

    

Ardelean el însuşi, cu doar 4 ani mai vârstnic decât scriitorul zilei de ieri (Şt. O. Iosif), dar decedând în acelaşi an cu acesta, ambii foarte tineri; Ilarie Chendi, fiu de preot de pe Târnava Mică, îşi face şcoala primară la Bandul de Câmpie, gimnaziul german din Mediaş, continuat la Sighişiara, între 1891-1894, urmând apoi Seminarul teologic din Sibiu; din 1894 trece în Regat, făcând Literele şi Filosofia, cu licenţă în 1898. Lucrează la editarea Enciclopediei româneşti de la Sibiu, apoi în redacţia revistei Tribuna poporului de la Arad. Din 1898, timp de 11 ani, va lucra efectiv la Biblioteca Academiei Române. Cunoscător de maghiară şi germană (ca şi Şt.O. Iosif de altfel), a tradus, a preluat metode de studiu, a cercetat  mişcarea literară din Transilvania, dar şi Istoria presei de dincolo de Carpaţi; este primul cercetător al manuscriselor lui Eminescu, după predarea lor de către Titu Maiorescu la Academie. A editat primul volum din postumele eminesciene, în 1905. A înfiinţat în 1906 revista Viaţa literară şi va fi între redactorii Sămănătorului, împreună cu M. Sadoveanu, Octavian Goga şi Dimitrie Anghel. Ideologic, s-a distanţat de sămănătorismul lui Nicolae Iorga, savantul  dovedindu-se refractar la înnoirile literare. Practic este criticul literar care l-a impus pe Octavian Goga ca mare poet. N. Manolescu îl consideră primul critic literar profesionist din literatura noastră. Strânse în volume încă din timpul vieţii autorului, sub titluri nepretenţioase: Preludii, Foiletoane, Fragmente, Impresii etc, scrierile sale critice, de mare acuitate şi cuprindere, au fost reeditate în Interbelic, iar postdecembrist s-au bucurat de cercetarea lui Dumitru Bălăeţ, care a iniţiat o serie de Scrieri, în 10 volume.
Se sinucisese în 1913, din cauza unei boli nervoase, la nici 42 de ani...
Casă memorială şi stradă în Arad, idem în Sighişoara, o stradă în Bucureşti, şcoli, licee ce-l omagiază, săli de bibliotecă, numele lui Ilarie Chendi merită din plin păstrat în panteonul culturii noastre.

Opera: S-au dus în țară (nuvelă), Sibiu, 1893; Începuturile ziaristicii noastre (1789–1795), Orăștie, 1900; Zece ani de mișcare literară în Transilvania (1890–1900), Oradea, 1901; Preludii. Articole și cercetări literare, București, 1903; Foiletoane, București, 1904; ediția a II-a, 1925; Fragmente. Informațiuni literare, București, 1905; Impresii, București, 1908; ediția a II-a, 1924; Portrete literare, București, 1911; Schițe de critică literară, București, 1924
Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Ilarie_Chendi
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ilarie_Chendi

Poezia zilei
Valeria Grosu, n. 22 iunie 1950
Ars poetica
Dind cu capul în zid, pentru a ne trezi
Intr-un vis inşelător ca mâna caldă a unui asasin,
Ne-am intrebat, fiecare, ce este, ce-o fi
Acest stres de cuvinte, eşuat şi divin?

Scursă de pe crucea rastignirii,
aceasta miere eretică,
Aceasta hărţuială sadică intre mare si vânt,
Aceasta picătură de rouă in bravadă bezmetică.

Suliţe suave zvirlind in bezna crescând.
Aceasta cântare a cântărilor pe muchea abisului,
Acest Hercules grăjdar, in sirenă deghizat,
Acest stupid de posibil inec pe loc uscat
Despre care nu ştii nimic,
Intrând in panica scrisului.




ion lazu: fotografii - Pe Dig, XVI...