Ziua Mărțișoarelor

E o sărbătoare frumoasă, animată și o bună ocazie de a comunica cu fetele-femeile, mai ales cu cele pe care îndeobște nu le ai în preajmă... Am dat mărțișoare, mă refer la anii tinereții, pe vremea când se întâmpla să nu pot da mărțișor chiar fetei care m-ar fi interesat cu dinadins. Și așa a fost în acești ultimi vreo cincizeci de anișori...

Acum însă, la cei 85 de ani împliniți, pentru prima oară n-am mișcat un deget (un... mărțișor!).  Și iată-mă în fața tastelor, încercând să împac lucrurile, cumva...

În fața mea se află întrebarea, mare cât tot ecranul: Cui ar trebui să dau mărțișoare:

Răspunsul, cu o mie de capete, are în prim-plan numele Lidiei.  Ea primește fără echivoc chiar mărțișorul sufletului meu plin de dragoste, admirație și recunoștință pentru tot ce reprezintă ea în viața aceasta. Și, dacă deschid ușa apartamentului, aș da mărțișoare bunelor ei prietene de pe palier: Floricica Ungureanu, Jeni  Dulgheru, dar și tinerei doamne cu doi copii foarte mici de lângă lift. Încă un mărțișor ar merita doamna de la parter, cea care îngrijește cele 10 ghivece din Hol, dar și florile de pe fâșia verde din fața blocului.... Cu asta am deschis ușa spre cartierul Balta Albă, spre București, spre harta Țării, nu?

Ridic ochii sus de tot, în dreapta, și instant apare numele Magdei Ursache, marea doamnă a literaturii noastre, marea scriitoare și teribilă publicistă, e deajuns să deschizi orice revistă care apare în România zilelor noastre.  Dar cine ar mai fi, în extremul nord al dulcei țări? Desigur, fosta mea colegă de geologie Rodica Macaleț, căreia n-am vrut să-i  încarc agenda cu timiditățile mele, căci eram ”foarte căsătorit”!, cum obișnuiam să spun pe-atunci și mereu...  Deci Rodănel, de la începutul anilor 90; cea care mi-a telefonat acum 4-5 zile.  Iar când e să privim lucrurile în mare, dacă nu se reactivează relațiile, măcar emoțiile să-și facă rolul!

 Și fiind noi în Moldova de Sus, ar mai fi de notat Nina, soția prietenului Nicolae Ciobanu ot Pt. Neamț...Încă un buchet (virtual) de viorele. Merg pe Siret la vale, ajung la Curbură ... și nimeni nu mai vine la vorbitor... După cele 5 campanii în Moldova, am fost trimis intempestiv în zona Beiuș, pentru probleme de alimentare cu apă; am revenit în Subcarpați, la Rm. Sărat și apoi, an de an, mereu spre vest: Dâmbovița, Prahova, Argeș, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, ca să trec în Banat, Orșova-Toplaț-Herculane, apoi patru ani la Bocșa-Ocna de Fier-Dognecea. Și nu le mai înșir. Citiți jurnalele mele din acei ani, de-acum tipărite sau postate pe internet. Căci nici cartea nu mai este totul, ca pe vremuri... O listă cu Doamnele și Domnișoarele din inima subsemnatului:

Ana Blandiana, Aura Christi, Magda Cârneci, Doina Ruști, Diana Iepure, Nora Iuga, Ioana Ieronim, Ileana Mălăncioiu, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Daniela Crăsnaru, Victoria Dragu Dimitriu, Valeria Grosu, Ioana Diaconescu, Tatiana Panaitescu, Sânziana Batiște, Linda Maria Baros, Lucia Negoiță, Maria Urbanovici, Simona Grazia Dima, Victoria Milescu, Passionaria Stoicescu, Saviana Stănescu, Ecaterina Țarălungă, Georgeta Filitti, Iolanda Malamen; Gabriela Păsărin, Viorica Gligor...