miercuri, 8 august 2012

Scriitorul zilei: Saşa Pană; poezii, consemnări; fotografii

Scriitorul zilei: Saşa Pană, n. 8 august 1902 - d.22 august 1981
     
                                                    
Fiu al unui medic evreu, David Binder, viitorul avangardist (numele la naştere Alexandru Binder) a văzut lumina zilei la Bucureşti, şi-a făcut studiile liceale, apoi cele de medicină, la Iaşi şi Bucureşti, devenind medic militar, ceea ce i-a asigurat o stabilitate socială, însă vocaţia literară l-a împins spre scris. 
A debutat în manieră simbolistă, 1926, cu Răbojul unui muritor şi a continuat să publice poezii, prozo-poeme, reportaje, mici prozedezinhibate, între anecdotic şi absurd; a devenit un membru de marcă al avangardei avia prin anii 1930, deci cu al doilea val avangardist. Fără multe vorbe, Saşa Pană a făcut măcar patru lucruri esenţiale pentru mişcarea de avangardă românească: a fost un neobosit animator al grupului avangardist, altfel insubordonabil; a avut mereu iniţiative salutare, de coagulare a falangei scriitorilor neînregimentaţi; a alimentat relaţiile de grup; a înfiinţat revista "unu" şi editura cu acelaşi nume, asigurând publicarea/promovarea tuturor actanţilor avangardişti, din ţară dar şi din străinătate; a editat o integrală de referinţă Pagini bizare, practic întreaga operă postumă a lui Urmuz, în 1930, ceea ce a dat o legitimitate mişcării; a fost arhivarul avangardei noastre, colecţionând din ce provenea de la membrii grupării absolut tot ce se poate imagina, şi chiar mai mult de atât cu privire la actanţii avangardei, astfel încât de la un moment dat discutarea mişcării nu s-a mai putut face decât pe baza documentelor tezaurizate de colecţionar; în  anul 1969 a editat o antologie a avangardei româneşti; în 1968 a publicat un volum de memorialistică despre Avangardă

Opera poetică: Răbojul unui muritor. Strofe banale1926; Diagrame, editura unu, 1930 (cu un portret și desene de Victor Brauner); Echinox arbitrar, editura unu, 1931 (copertă și 6 desene de M.H. Maxy; tiraj de 150 de exemplare numerotate); Viața romanțată a lui Dumnezeu, editura unu, 1932 (cu un desen afară din text al lui Jean David; tiraj de 150 de exemplare numerotate); Cuvântul talisman, editura unu1933 (cu un desen de Marcel Iancu; tiraj de 200 de exemplare numerotate); Călătorie cu funicularul, editura unu1934 (cu un portret de M. H. Maxy; tiraj de 349 de exemplare numerotate); Iarba fiarelor, editura unu1937; Vladimir, editura unu1938 (tiraj de 96 de exemplare hors-commerce); Munții noaptea neliniștea, editura unu1940 (desene de Man Ray; tiraj de 180 de exemplare numerotate); Atentat la bunele tabieturi. Hârtii lipite. Frontispiciu poema Lumina în relief, Colecția Orizont,  1942 (album de colaje precedate de un poem, în exemplar unic; republicat la Editura Litera în 1970); Pentru libertate, Colecția Orizont,1945; Plecări fără ancoră, 1946; Poeme fără de imaginație1947; Poeme și poezii alese din cărți și din sertar (1925-1965)1966 (prefață de Mihail Petroveanu; tiraj de 3680 de exemplare); Prozopoeme1971 (prefață de Laurențiu Ulici); Culoarea timpului. Poeme, 1977 (prefață de Mihai Gafița și portret din 1929 de Victor Brauner)

Citeşte mai mult:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99a_Pan%C4%83

 Ion Lazu: consemnare: Saşa Pană la MNLR- expoziţie şi simpozion al avangardei.


Luni la orele 14 (o "oră pentru pensionari", cum a numit-o Lucian Chişu), destulă lume la Rotonda MNLR, un al treilea colocviu Avangarda românească-avangarda europeană, de data asta cu o apariţie surpriză, la editura Tracus Arte - un volum pus la cale de Saşa Pană în 1947 şi care vede lumina tiparului abia acum... (N-ar fi decât 65 de ani, acolo...) Preia iniţiativa prof. univ. dr. Ion Pop, venit de la Cluj, mărturiseşte că a fost simpatizat şi ajutat efectiv de Saşa Pană într-un moment decisiv al destinului său - când îşi pregătea lucrarea de licenţă despre Ilarie Voronca, în anii 1962-1963. S.P. l-a primit cu drag în strada Dogarilor şi i-a prezentat cu generozitate nesperată arhiva Avangardei româneşti, al cărei depozitar, actant, animator, arhivar, istoric, promotor a fost în deceniile interbelice şi după aceea. De fapt îşi asigurase o poziţie centrală în mişcarea avangardistă, înfiinţând revista Unu, militând alături de Vinea şi Ştefan Roll, dar şi Geo Bogza -  mereu activ, inventiv, catalizator. "A fost sufletul mişcării noastre de avangardă, în perioada ei cea mai fertilă, reunind toate tendinţele de la noi şi europene într-un creuzet românesc". S-a exprimat în manifestele Unu, consecvent în abordările sale, a fost prieten cu toţi, un factotum - aranjând întâlnirile, evocându-i mai apoi pe principalii actanţi ai Avangardei. S-a identificat literar prin de-acum celebrele sale Prozopoeme
Pasionat arhivar, a colectat tot ce se putea, lucruri aparent insignifiante, care între timp au căpătat relevanţă. "Poet, editor, jurnalist", îl caracterizează universitarul clujean I.P., actualmente cel mai avizat cercetător al mişcării avangardiste româneşti şi nu numai. Subliniază: se reţin pentru istoria literaturii, în afară de revista Unu, alte două fapte de-ale lui Saşa Pană: în 1930 publică Urmuz, Pagini bizare, cele 8 proze, care au făcut epocă. Din păcate s-a pierdut întrega arhivă Urmuz, meditaţiile, jurnalele, variantele din care au rezultat Paginile bizare, compoziţiile sale, căci era un împătimit al muzicii. În 1934 publică poemele lui Tristan Tzara, de unde s-a putut deduce totuşi continuitatea creativă, legătura cu opera sa de tinereţe, românească.(...)
Citeşte mai departe pe blog...vezi fotografiile expoziţiei Saşa Pană Centenar:
http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2678444635787075432#editor/target=post;postID=1083771313152850285

    




Poezia zilei

Saşa Pană - 8 august 1936

În casa-i sarbatoare (bunica totusi plânge):
Vai! în gingia stirba - o secera de sânge -
Chiar azi i-a rasarit întâiul dinte.
Cât drum pâna la perla cea de minte!

Acum "vorbeste" cuvinte multe: de-nteles
Usor în baby-esperanto, mai ales,
Adesea ocaraste gargarisind în pripa
Silabe ce le schimba-n lacrimi
Într-o clipa.

Ar vrea mâncare multa: cu doua lingurite,
În alternari de vâsle, sa-i sature gurita.
Gurita buzunarul spre care duce
Totul ce poate sa apuce.

Cine-i mai cuminte? Cine-i mai bujor
Si conduce casa chiar din carucior?
Cine este fraged ca un trandafir?
Si ecoul spune: - Unul, Vladimir.


 Zodie

E napârca noptii strânsa lânga frunte
Bolborosiri de otrava
Clocot de gând rau
De lespezi se loveste steaua mortii

Casa cu bocet
Grinda norocului s-a rupt acolo
Un tipat un ulcior spart
Broboada tacerii pe hornul înghetat

Afara de secretul mortii
Fata ascundea în suflet o petunie
Acasa au ramas fotografiile


 
ion lazu - fotografii: scorburi... (estetica durerii), III