29 octombrie:  Ştefan Baciu, n. 29 oct. 1918 – d. 7 ian. 1993

    

 

Fiul unei familii de profesori de limba germană, a urmat liceul Andrei Şaguna din Braşov, avându-i profesori pe Emil Cioran şi Octav Şuluţiu, după care se înscrie la Drept, cu licenţa în 1941. A fost colaborator asiduu la diverse reviste literare, Gândirea, Universul, Libertatea, după care urmează o carieră diplomatică, ataşat cultural la Berna 1946-1949, după care merge la Rio de Janeiro, la Seatle, ca profesor de hispanică, stabilindu-se în final la Honolulu, Hawaii. A colaborat şi a condus diverse reviste de literatură hispanică, dar s-a remarcat prin revista sa Mele, unind semnăturile unor exilaţi români de pe toate meridianele.

Debutase cu poezii, iar editorial a debutat la doar 16 ani cu Poemele poetului tânăr, premiat de Revista Fundațiilor Regale şi de SSR; au urmat Poeme de dragoste, 1936, remarcate de G. Călinescu şi de Pompiliu Constantinescu. Îşi perfecţionează stilul poetic în Drumeţ prin anotimpuri, 1939 apărută în acelaşi an cu Căutătorul de comori.

A fost căsătorit cu scriitoarea Mira Simian, din Rm. Vâlcea; muzeul judeţean vâlcean funcţionează în vila familiei Simian, peste drum s-a ridicat noua bibliotecă județeană Antim Ivireanu.

După Decembrie 1989 poemele lui Ş.B. au fost intens reeditate, precum și memorialistica sa, autorul căpătând renumele pe care l-ar fi meritat din interbelic și în jumătatea de secol comunist.

Alte cărți de poezie: Analiza cuvântului dor; Poemele poetului pribeag, Poemele poetului singur…

                                                                    

Citeşte mai mult: http://www.crispedia.ro/Stefan_Baciu

 

Poezia zilei, Ştefan Baciu

Poemul poetului tânăr

E-atât de bine să stai uşor în zi. Să cânţi încet, să nu auzi

Cum ierburi cresc, să muşti din traiul ca un măr

Să mergi pe drumul neted lângă pomii uzi

Şi să visezi cu palma rătăcită-n basme şi în păr.

 

Prin lanuri să păşeşti cu munţii – şal pe umeri

La gât, fâşii de zări să-ţi legi cravate,

Germanice balade să scandezi, să numeri

Fântânile de secetă şi sete deşertate.

 

Prin cucuruzi să-ţi legi deschise răni adânci

Cu frunze ude de scuipatul cald de îngeri

Să treci prin şanţuri mici cu inima pe brânci

Să râzi când sufletul îţi spune: sângeri.

 

În seară să te-afunzi cu părul netezit

De palma calmă a curentelor de munte

Să dormi cu capul pe nadir, cu tălpile-n zenit

Şi-apoi să-ţi scrii poemele ţâşnind din frunte.

 

Alţi scriitori:

Radu Cosaşu, n. 1930

Titus Popovici, n. 16 mai 1930 - d. 29 noiembrie 1994.

Constantin Crişan, n. 21 nov. 1939 - d. 30 oct. 1996 

Ion Lazu - Florile de peste gard