consemnări, poezii, eseuri

duminică, 22 octombrie 2023

22 octombrie D. Panaitescu-Perpessicius, n. 22 oct. 1891 - d. 29 martie 1971

Fiu al unui Panait, brăilean provenit din Ianina, cunoscător de greacă şi turcă, viitorul editor al lui Eminescu a făcut şcoala primară în Brăila, în 1902 s-a înscris la liceul N. Bălcescu din aceeaşi urbe, luându-şi bacalaureatul în 1910, când a venit la Bucureşti pentru a urma Literele şi Filosofia, cu licenţa în 1914. A debutat în 1911 cu o povestire, a recidivat în anul următor cu poezii, şi a continuat să publice sub diverse pseudonime, până la Perpessicius – semnificând: cel copleşit de suferinţă. Între 1914 şi 1919 a fost bibliotecar la Academia Română, nu înainte de a participa la luptele din Dobrogea, rănit grav în 1916, operat de un medic francez la Botoşani, însă nu a mai putut folosi la scris decât braţul stâng. Imediat după Război, cu Tudor Vianu și Dragoş Protopopescu scoate revista Letopiseţi 1918-1919. Va fi profesor de liceu la Arad, la Tg. Mureş, apoi la Brăila natală, revenind în Bucureşti în 1922, ca profesor la Matei Basarab. Colaborează cu poezie şi proză, însă se remarcă prin cronicile literare, redactor la diverse reviste, deţinînd rubrica de specialitate.

Îşi adună primele texte critice în volumul Repertoriu critic. Scrie în Universul literar, apoi la Cuvântul, deţinând rubrica între 1927-1934, după care va citi cronici literare la Radio, până în 1938. Texte reunite în seria de Menţiuni critice, vol. I-IV. S-a îngrijit de editarea operei lui Mateiu Caragiale, dovedind o acribie de neegalat, după care a început editarea ediţiei critice din opera lui Mihai Eminescu, reuşind să scoată între 1939-1963 volumele I-VI.

Poeziile sale adunate în volumul Scut şi targă, clasicizante, sunt pe tema războiului, nutrite din experienţa personală, fără floricele stilistice. Eugen Lovinescu îl trece în seria celor mai importanţi critici literari din Interbelic, alături de Călinescu, Cioculescu, Streinu, Vianu, Pompiliu Constantinescu şi Paul Zarifopol.

Opera critică: Repertoriu critic, Arad, 1925; Scut şi targa, Bucureşti, 1926; Menţiuni critice, Bucureşti, I-V, 1928-1946; Itinerar sentimental, Bucureşti, 1932; Dictando divers, Bucureşti, 1940; Jurnal de lector completat cu Eminesciana, Bucureşti, 1944; Menţiuni de istoriografie literară şi folclor, Bucureşti, 1957; Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, I-III, Bucureşti, 1961-1967; Opere, volumele I-IV, Bucureşti, 1966-1971, vol. V-XII, ediţie îngrijită de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1972-1983; Memorial de ziaristică, Bucureşti, 1970; Eminesciana, ediţie îngrijită şi prefaţă de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1971; Lecturi intermitente, Cluj, 1971; Patru clasici, prefaţă de Edgar Papu, Bucureşti, 1974; Menţiuni critice, ediţie îngrijită şi prefaţă de Eugen Simion, Bucureşti, 1976; 12 prozatori interbelici, ediţie îngrijită şi prefaţă de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1980; Lecturi străine, ediţie îngrijită şi prefaţă de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1981; Scriitori români, I-V, ediţie îngrijită şi prefaţă de Andrei Rusu, Bucureşti, 1986-1990.

Antologii: Antologia poeţilor de azi, I-II, cu 70 de chipuri de Marcel Iancu, Bucureşti, 1925-1928 (în colaborare cu Ion Pillat); ediţie îngrijită de Ion Nistor, prefaţă de Cornelia Pillat, Bucureşti, 2000. Ediţii: Mateiu Caragiale, Opere, prefaţa editorului, Bucureşti, 1936, Craii de Curtea-Veche, prefaţa editorului, Bucureşti, 1965; Mihai Eminescu, Opere, I-VI, introducerea editorului, Bucureşti, 1939-1963; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, Bucureşti, 1952.