duminică, 1 iulie 2012

Scriitorul zilei: Basil Munteanu; poezia zilei; consemnări; fotografii,,,

Scriitorul zilei: Basil Munteanu, n. 1897 - d. 1 iulie 1972
   

Brăilean prin naştere, a făcut liceul Nicolae Bălcescu din urbea natală, o Şcoală de ofiţeri de rezervă la Iaşi, 1916-1917, înrolându-se combatant pe front, după care a urmat studii de Litere şi Filosofie la Universitatea din Bucureşti, 1918-1921, licenţiat Magna cum Laude; va fi bibliotecar la Academie, iar în 1922 merge la Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses dr lângă Paris, deodată cu D.P. Perpessicius, C.C. Giurescu, Sanda Stolojan. Nu se va mai întoarce în ţară, începând colaborările la reviste franceze, iar din 1926 fiind secretarul particular al Elenei Văcărescu. (În 1939 va reveni pentru a-şi susţine doctoratul.) Secretar al Revistei de literatură comparată, s-a integrat vieţii literare franceze, sprijinit în permanenţă de Elena Văcărescu. La Paris a publicat, în franceză, în 1938, Panorama literaturii române, fără îndoială cea mai cunoscută şi citată lucrare despre literatura română, tradusă în italiană, germană, engleză, portugheză. Lucrare practic necunoscută intelectualităţii din ţară. Neluată în seamă de G. Călinescu în a sa Istorie, dar nici de trinitatea Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, în volumul din 1944. Revine în Bucureşti abia în vremea războiului, la catedra de literatură comparată, şi ca membru corespondent al Academiei, la propunerea lui Lucian Blaga, în locul rămas vacant prin dispariţia lui Ch. Drouchet (1879-1940). În plin război, cu Franţa ocupată de germani şi cu România aliată a hitleriştilor, profesorul Basil Munteanu are curajul să vorbească de la catedră despre "permanenţa valorilor franceze", despre "inutilitatea sterilelor exaltări prometeice", împotriva "fanatismului şi dogmatismului", a "delirului care ne stăpâneşte"... În 1946 studiile sale aplicate vor apărea în volumul Permanenţe franceze. De la Descartes la Giraudoux.
În 1946 este numit în delegaţia română pentru Conferinţa de Pace de la Paris, împreună cu Mihail Ralea şi Al. Rosetti.  Nu se va mai întoarce în ţară, înspăimântat de regimul totalitar pro-sovietic. N-a avut niciodată afinităţi cu stânga ideologică şi politică. Este şi motivul pentru care nici B. Munteanu şi nici exilul românesc în general nu au fost nicicum susţinuţi de Occident, cu atât mai puţin în Franţa, prinsă postbelic în pusee de ataşament prosovietic... Este poate principala cauză care a menţinut pe intelectualii români ai exilului în dezbinare-necomunicare-controverse... Nu ne mai mirăm că în ţară strădaniile lui Basil Munteanu întru promovarea literaturii române au fost cu metodă ocultate.
Debutase cu poezii în Vieaţa Nouă. În Franţa fiind, preocupat de filosofie, redutabil comparatist, istoric şi critic literar, a promovat marile nume ale literaturii noastre: Alecsandri, Eminescu, Xenopol, O. Densusianu, Iorga, Blaga, Brâncuşi şi a prezentat cultura românească drept o sinteză unică de latinitate, cu influenţe slave, pe fondul  autohton tracic, accentuând pe caracterul ei european, nicidecum pe imitaţiile de la începutul secolului XIX; nu pe importanţa şcolii ardelene, ci pe infuzia de valori europene prin intermediul învăţământului în şcolile greceşti.
Nici după 1990 opera lui nu este nici în totalitate editată, cu atât mai puţin difuzată, cercetată, valorizată, într-o perioadă de neaşezare a valorilor culturale. În  mod surprinzător, nici memorialistica intelecualilor din exil nu îl pomeneşte decât accidental. Virgil Ierunca, Monica Lovinescu sunt mai generoşi în consemnările lor jurnaliere.

OperaLe Probleme du retour a la nature dans les premiers ouvrages de Senancour, Paris, 1924; Panorama de la litterature roumaine contemporaine, Paris, 1938; De la metodă la cunoaşterea literară, Bucureşti, 1941; Literatura românească în perspectivă europeană, Sibiu, 1942; Un vizionar al latinităţii. Latinitatea, Franţa şi sufletul autohton în concepţia lui Ovid Densusianu, Bucureşti, 1945; Permanenţe franceze. De la Descartes la Giraudoux, Bucureşti, 1946; Constantes dialectiques en litterature et en histoire. Problemes, recherches, perspectives, Paris, 1967; Solitude et contradictions de Jean-Jacques Rousseau, Paris, 1975; Corespondenţe, Paris, 1979; Ante saeclum, versuri, ediţie îngrijită de Eugen Lozovan şi Ruxandra D. Shelden, Cleveland - Copenhaga-Paris, 1993; Permanenţe româneşti. Discursuri şi portrete, ediţie îngrijită de Eugen Lozovan şi Ruxandra D. Shelden, Cleveland, 1994. Corespondenţa Basil Munteanu-Vasile Băncilă.

Citeşte mai mult: http://www.romlit.ro/basil_munteanu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Basil_Munteanu
http://www.crispedia.ro/Basil_Munteanu
 http://www.atheneum.ca/suflet-romanesc-selec-ii-de-gheorghe-bogdan/despre-basil-munteanu-virgil-ierunca


Poezia zilei
Dan Verona, n. 1 iulie 1946, Bacău

La mormântul lui Mihai Eminescu

Tatăl nostru carele zaci in pământ
Cu toate că locul tău este in cer
Ocroteşte-i pe toţi poeţii din România
De uniforma unui veac de fier
Pâinea noastră cea de toate zilele
N-o lăsa frământată de cai
Si nu ne lăsa la cheremul neantului
In celula civilizaţiei cobai
Si ne iartă nouă greşelile noastre
Precum si noi iertăm atâtea statui
Si nu ne lăsa vânturaţi de oricine
Să fim bieţi îngeri la cheremul oricui
Si nu ne lăsa să trăim la cheremul
Unui prea orb sau prea dulce destin
Ci dă-ne fericirea de-a arde
In poezie până la capăt.
Amin

[1981]


Ion Lazu: fotografii - Pe Dig, XXIII