22 august: Al. Piru, n. 22 aug. 1917  - d. 6 nov. 1993

   

 Băcăuan din satul Mărgineni, fiul unui notar, a făcut liceul la Bacău, facultatea de  Filologie la Iaşi, 1936-1940, după care a parcurs o carieră didactică mereu ascendentă, întâi ca profesor la Liceul Naţional Iaşi, apoi la Liceul de construcţii din Bucureşti, 1943/1944, devenind apoi cadru universitar, până la titlul de profesor; a funcţionat şi ca profesor universitar la Craiova, decan al facultăţii de Filologie din Bănie şi de asemenea redactor-şef la revista Ramuri, 1969-1974. Şi-a luat doctoratul cu o temă despre Garabet Ibrăileanu, 1947. A fost din 1946 unul dintre asistenţii lui G. Călinescu, împreună cu Dinu Pillat şi Adrian Marino, dar spre deosebire de acesta din urmă, rebarbativ, ranchiunos, resentimentar, dimpotrivă, Al. Piru i-a fost devotat fără limite Divinului critic, luptând enorm pentru reeditarea capodoperei maestrului, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apărută la ed. Minerva în 1982, după ce în deceniile precedente fusese scoasă din biblioteci, rămasă interzisă, consultată doar de cercetătări, cu aprobare specială. O lacună majoră pentru intelectualii formaţi în comunism... În 1948 fusese scos din învăţământ pe motive politice; nevoit să-şi cîştige existenţa ca topograf, instalator gaze, strungar, asta până în 1956 când este reprimit la catedră. Şi-a luat docenţa în 1967.

A scris numeroase studii, sinteze, monografii, Istorii ale literaturii, a dat lucrări fundamentale despre Istoria literaturii vechi, în urma lui Nicolae Cartojan din interbelic; a scris substanţial despre marii noştri cronicari, văzuţi  în lumina umanismului european: Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin, Nicolae Milescu, Stolnicul C. Cantacuzino, stăruind asupra lui Dimitrie Cantemir, cu a sa Istorie ieroglifică; a dat monografii despre Poeţii Văcăreşti, C. Conachi, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu, a scris cu aplicare despre Valori clasice în literatura noastră: Eminescu, Creangă, Caragiale, dar şi despre Coşbuc, Liviu Rebreanu. A dat o Panoramă a deceniului literar 1940-1950, o alta, în continuarea precedentei, privind poezia românească contemporană, 1950-1975.

Admirator necondiţionat al lui Călinescu, l-a imitat la catedră, însă fără talentul aceluia, l-a urmat ca stil în monografia  despre Ibrăileanu, maestrul fiind nevoit să-i atragă serios atenţia: că e vorba despre altceva, în cazul vieţii lui Eminescu - ceea ce acolo are o proiecţie în mit, este un procedeu care dincoace nu se justifică nicicum...

După 1989 a fost unul dintre favoriţii FSN, deputat de figuraţie, asemenea ca director la Dimineaţa...

 

Opera critică: Istorii ale literaturii române: Literatura româna veche, ediţia întâi, 1961; Literatura româna veche, ediţia a doua, 1962; Istoria literaturii române de la origini până la 1830, 1977; Istoria literaturii române de la început până astăzi, 1981; Istoria literaturii române, ediţia revizuită de autor, apărută postum, 1993; Istoria literaturii române, 1994.

Monografii critice: Liviu Rebreanu, 1965; C. Negruzzi, 1966; Ion Eliade Rădulescu, 1971. 

Alte studii: Varia; Poezia română clasică; Studii şi comunicări, în colaborare cu George Călinescu (1966); Universul poeziei, în colaborare cu George Călinescu; ediţia a II-a (1971); Analize şi sinteze critice (1973); Poezia românească contemporană (1975); Valori clasice (1978); Discursul critic (1987); Eminescu, azi (1993).

În 1969 i-a apărut singura lucrare literară de ficţiune, romanul Cearta.

 

Citeşte mai mult:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Piru

 http://inffo.ro/Scriitori/Al._Piru_biografie,_opera_Al._Piru.html

 http://www.romlit.ro/al._piru

 

Alţi scriitori:

Vasile Alecsandri, m. 1890

Ion Beldeanu, n. 1939

D. Iov, m. 1959

Saşa Pană, n. 8 august 1902 - d. 22 august 1981.

Tudor Popescu, m. 1999