10 iunie: Al. Busuioceanu, n. 10 iunie 1896 - d. 24 martie 1961
De felul lui din Slatina (lucru pe care
abia acum îl aflu, spre ruşinea mea şi spre scârba vremurilor pe care le-am
trăit), a făcut şcoala primară şi gimnaziul în oraşul de pe Olt, apoi Literele
şi Filosofia la Bucureşti, cu licenţa în 1920. La izbucnirea războiului, s-a
prezentat voluntar pe front, însuflețit de gândul că va lupta pentru Unirea
tuturor provinciilor româneşti. Îşi ia doctoratul în 1925, continuându-şi apoi
studiile la Viena, Roma şi Berlin. În 1942 devine ataşat cultural al României
la Madrid, izbutind deschiderera unui Institut Român de Cultură şi de asemenea
înfiinţarea unei catedre de Limbă şi Literatură română la Universitatea din
Madrid, unde va fi profesor titular până la moarte. A obţinut introducerea
limbii şi literaturii române în programa de studii a încă 7 universităţi
spaniole. După o scurtă vizită în ţară, 1943, nu a mai putut reveni niciodată,
iar cu soţia şi fiica nu s-a revăzut niciodată. Abia în 1984, deci la peste 2
decenii de la moartea tatălui său, fiica, romanistă, specializată în spaniolă,
a reuşit să se exileze în Argentina.
A debutat cu poezii în linia blagiană, ca
apoi să-şi individualizeze stilul. În 1921 a contribuit alături de Nichifor
Crainic, Cezar Petrescu, Lucian Blaga şi alţii la fondarea revistei Gândirea, cu mare influenţă
culturală în Interbelic. A scris numeroase cronici literare, cronici de artă
plastică şi muzicală şi a editat câteva monografii: Iser, Luchian, Andreescu,
Brâncuşi, Cavallini, Preziosi, dar şi monografia Pârvan gânditorul,
1933. Îi fusese discipol, îi devenise prieten. A expertizat pinacoteca regală,
identificând un număr de 9 tablouri El Greco. A iniţiat o expoziţie a acestora,
la Paris. În 1948 a editat Poemas pateticas, un volum de versuri în
dialectul catalan, întâmpinat cu mare entuziasm, A. B. fiind unanim considerat
unul dintre importanţii poeţi de limbă spaniolă. A tradus în spaniolă
literatură franceză, dar şi Rebreanu, Blaga. A militat pentru înfiinţarea
Societăţii Scriitorilor Români în exil şi pentru o revistă a acestei Societăţi.
A corespondat cu principalii intelectuali români din exil: Mircea Eliade, Emil
Cioran, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia, Al. şi Gr. Ciorănescu,
Pamfil Şeicaru, N. Herescu, Grigore Nandriş, cu scriitori spanioli: Vicente
Aleixandre, Eugenio D' Ors. Colaborează cu articole, eseuri şi studii la principalele
reviste spaniole. Studiază arhivele medievale şi pe cronicarii spanioli,
descoperind faptul că nu există în Spania nici o referire la împăratul Traian,
provenit din Peninsulă, care a cucerit (parţial) Dacia, în schimb a descoperit
numele zeilor cultici ai daco-geţilor, în legendele şi tradiţiile spaniole:
Zamolxis, Deceneu, etc, cât şi faptul că vechii cronicari hispanici consideră
că populaţiile iberice îşi au originea în spaţiul nord-dunărean. Ca exeget al
literaturii, a vorbit pentru prima oară despre metaforă ca instrument de
cunoaştere, fapt pentru care a intrat în studiile şi manualele de exegetică
spaniole. S-a stins la Madrid, după o lungă şi grea suferinţă, fără să-şi fi
revăzut ţara, poporul căruia se devotase, familia...
Un român exemplar, un slătinean
exponenţial. Din păcate cunoscut doar în cercurile de iniţiaţi, ignorat în
exegeze, neintrat în manualele şcolare sau universitare. Abia în 1985 s-a
reuşit publicarea traducerii Zamolxe,
sub îngrijirea lui Dan Sluşanski, volum reeditat după 23 de ani la editura
Dacia.
Opera: Figuri
şi cărţi, 1922; Une miniature inédite du XIIIe siècle reproduisant une oeuvre
de Pietro Cavallini, 1928; Iser, 1930; Daniel Da Volterra e la storia di un motivo pittorico, 1932; Intorno a Franco-Bolognese, 1934; Les Tableaux au Greco dans la collection royale de Roumanie, 1934; Preziosi, 1935; Andreescu, 1936; Domenico Theotocopuli El Greco. Exposition
organisée par la Gazette des Beaux-arts, 1937; Ethos, 1941; Poemas pateticos, 1948; La Peinture espagnole: 2. De Velasquez à Picasso. Texte de Jacques
Lassaigne. Biographies et bibliographie, 1952; Proporción de vivir - poemas, 1954; Georges Cioranescu. Un poète roumain en Espagne, 1962
Postume: Zamolxis
sau mitul dacic în istoria şi legendele spaniole, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1985, editor, prefaţator şi
îngrijitor Dan Sluşanschi,
cu o evocare de Eugenio
Battisti; reeditare Editura Dacica,
2009; Compendiu de
istoria literaturii române, 1998; Caietele de miezul nopţii, jurnal 1937-1957,
2001; Un roman epistolar, 4
volume, 2003-2004.
Citeşte mai mult:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Busuioceanu
http://ramaniamyblog.wordpress.com/alexandru-busoiceanu/
http://www.rostonline.org/p557-Al+Busuioceanu+omul+universal+sub+stelele+polului+getic+
http://www.formula-as.ro/2010/905/mica-enciclopedie-as-27/alexandru-busuioceanu-si-zamolxis-12105
http://www.crispedia.ro/Alexandru_Busuioceanu
Poezia zilei, Alexandru Busuioceanu
Trup curtean dumnezeiesc de trist
Pur spectacol de Om
Trup curtean dumnezeiesc de trist
floare de gând şi de nerv
Vis e carnea ta după chimia cerească
undă coasta ta şi seminală mânia
de dragon profund a sexului tău
În durata de lumină trăind
visul ia culoarea ochilor tăi
Adevărul nu pătrunde-n pupilă
şi-n fundul privirii tale te separi
de iubirea, de rana şi cântu-n care te-ai
născut
Singurătatea ta aspiră la condiţia
perfectă
gol un zeu pe norul atic
Durerea ta fum fără memorie
Mai uşoară cenuşa decât umbra
când arsă într-o clipă îţi e frumuseţea
*
Fii tu lumina mea Fii apa
unde să mă cufund eu
şi s-aştept şi să tac
adânc
piatră-ntre pietre
A nu fi
Te doare să priveşti te doare?
Azurul ca un sânge îţi apasă pleoapele
Ca un cuţit gândul îţi sfâşie sufletul
Lasă-l să te sfâşie lasă-l
Nu va cunoaşte nimeni secretul
Închide ochii asupra acestui arbore-n
lacrimă
Ai la picioarele tale drumul Acest
curcubeu
Singurătate singurătate şi-uimire
Pune piciorul Urcă Urcă
Pe-acelaşi drum coborât
bulgăre de lumină
când veneai fraged de aurorele tale!
Alţi scriitori:
Ion Creangă, n. 1839 – d. 31 dec. 1889
Ion Pop, n. 1853
Iordan Datcu, n. 1933
Vasile Băncilă, n. 1
ianuarie 1897 - d. 10 iunie 1979
Ion Lazu - La Bușteni, sub Caraiman și Coștila, cu Carmen Cârneci; Dan și Aron Cavassi și prieteni de-ai lor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu