23 august: Paul Everac, n. 23 aug. 1924 - d. 18 oct. 2011
Bucureştean prin naştere, Paul Everac (pe
numele său Petre Constantinescu), şi-a făcut şcoala primară şi liceul la Arad,
unde părinţii lui erau profesori secundari, apoi a urmat Dreptul la Bucureşti,
1947. S-a angajat în cele mai diferite localităţi din ţară, cantaragiu, juristconsult
şi până la urmă a devenit şef de protocol la Marea Adunare Naţională. A debutat
scriind un poem dramatic, apoi un număr de piese de teatru, în replică la teme
din cultura universală, antice sau moderne, dintre care unele au început să fie
puse în scenă. Textele sale despre temele sociale ale momentului, dintre care
unele adresate teatrului de amatori, au sfârşit prin a fi jucate şi pe scene
profesioniste. Se pare că a scris nu mai puţin de 140 piese de teatru, dintre
care un sfert sunt inedite. În paralel a scris poeme, eseuri, scenarii pentru
radio, televiziune şi i s-au turnat 5 filme. A colaborat la reviste literare
dar a scris şi în presa comunistă. Nu se poate imagina un scriitor mai
prolific. S-a făcut apreciat prin câteva piese jucate în toată ţara, (dar
traduse apoi şi jucate şi în străinătate): Costache
şi viaţa interioară, Ştafeta nevăzută, Simple coincidenţe, Camera de alături,
Un pahar cu sifon, A cincea lebădă, Cartea lui Ioviţă, Un fluture pe lampă,
Cititorul de contor, Piatră la rinichi etc.
După 1990, nealiniat politic însă simpatizant al lui Ion Iliescu, de care se va
despărţi apoi, a fost în anii 1993-1994 director al Televiziunii române. Un
Revelion de pomină, care a indignat o lume. P.E. dovedindu-se a fi de o
insistenţă dusă dincolo de limite - în fiecare zi el avea dreptate şi ieşea pe
sticlă spre a da lecţii tuturor. Ar fi de mirare, pentru un dramaturg, care îşi
bazează demersul pe pluralitatea opţiunilor, dar nu e de mirare, căci măcar în
cazul scriitorilor români avem a face cu personalităţi accentuate.
Mai tranşant, N. Manolescu îl trece la
"autori mediocri", aserviţi partidului ori de câte ori era nevoie,
dar care "nu au lăsat urme" .
Citeşte mai mult:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Everac
Poezia zilei, Ion Lazu:
Manuscris
Când poezii ce-ai scris cândva de mână
Îţi reapar, din vechi maculatoare,
Găseşti deodată slove uimitoare
Ca perle mari scăpate în ţărână.
Le salţi pe palme, sufletul se-ncântă
De-adânci răsfrângeri care-n licăr
proaspăt
Îţi luminează casa ca un oaspăt
Ce din Juneţe-l aşteptai. Şi-i sfântă
Această clipă. Retrăieşti ca-n vrajă
Simţiri ce sus au fost pe bolta zilei
Dar scuturate-n pulberea argilei
S-au conservat sub a uitării coajă.
Ce veche-i slova! Dar ce proaspăt cântul
Cu care te înalţi, pe mâini săltându-l...
2006
Alţi scriitori:
Andrei Pleşu, n. 1948
Ion Clopoţel, m. 1986
Ion Lazu - Pietre din dotare...1,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu