vineri, 21 februarie 2014

Scriitorul zilei: Timotei Cipariu, n.21 februarie 1805 - d. 3 septembrie 1887

   

Fiu de ţarani din comuna Pănătău, la 8 km de Blaj, îşi face gimnaziul, studiile de filosofie, apoi şi cele teologice la seminarul din Blaj, în rit greco-catolic (unitarian), devenind profesor, apoi director al Gimnaziului blăjean, în paralel cu cariera sa clericală, unde avansează până la cel mai înalt post unitarian din Transilvania. Director şi al Tiparniţei diecezane. Posesor al celei mai valoroase biblioteci particulare din Transilvania, cu ajutorul unor relaţii din Bucureşti, Constantinopol şi Cairo. 
Înzestrat cu capacităţi intelectuale uimitoare, precum şi cu aptitudini lingvistice neobişnuite, era cunoscătorul, în afară de româna maternă, a încă 12 limbi străine : greaca, latina şi ebraica, alte limbi europene importante, dar şi limbi orientale: turca, siriana, persana.
Părintele filologiei române. Autor al unor lucrări fundamentale despre limba română, adept al şcolii ardelene, latinist, adept al scrierii etimologice.Luptător neobosit pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania.
 În 1948, desfiinţată fiind biserica greco-catolică, biblioteca lui Timotei Cipariu, şăsată prin testament Mitropoliei Blajului, a fost confiscată şi atribuită Secţiei Cluj a Academiei Române. (Unde a funcţionat, după desfiinţarea catedrei sale universitare, poetul Lucian Blaga). 
A fost un militant activ al românismului din Ardeal, a fost paşoptist, prenumărându-se între cei 10 secretari ai Adunării Naţionale de la Blaj, 1848. A înfiinţat ziare şi reviste, cu grafie latină:  Organul luminărei, 1847;  Învăţătorul poporului, 1948. Reviste de filologie: Arhivu pentru filologie şi istorie, 1867-1872;  A fost primul vicepreşedinte, apoi preşedintele Astrei (Asociaţia Transilvalî pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român), unul dintre fondatorii Academiei Române, căreia i-a fost vicepreşedinte.
A publicat lucrări privind istoria textelor biblice, privind istoria bisericii greco-catolice din Transilvania, studii despre luimba română şi dialectele ei, studii de crestomaţie, poetică, versificaţie, Principia de limba şi scriptură, 1856. A făcut traduceri de filofosie, inclusiv o Gramatică a limbii latine. Postum, au apărut: Jurnale de călătorie, un început de autobiografie, jurnale personale, Poezii, Discursuri, Opere, Epistolar, 1836-1877.  Rămâne unul dintre cei mai importanţi cărturari care au edificat cultura română. Pe drept cuvânt, a făcut din Blaj, o Mică Romă, cum a denumit-o, inspirat, gimnazistul Mihai Eminovici,  ajuns la Blaj spre a-şi trece nişte chinuitoare examene...

Poezia zilei, Ion Lazu

Blaj, august 1991


Pe malul Târnavei Mari,
De unde cel mai bine se văd
Cele două turle ale catedralei,
în sus de podul Vezei, la nici o sută de paşi
de monumentul din Câmpia Libertăţii,
unde în noaptea de 28 octombrie 1948
şi în nopţile următoare au fost arse
cărţile bibliotecii metropolitane: manuscrise,
incunabule, papirusuri, adunate de Timotei Cipariu,
- Sfântul Timotei al neamului românesc –
documentele permanenţei noastre -
un dezastru mai mare decât războiul mondial,

cînd te întorci acasă, adică la căminul de nefamilişti,
eşti nevoit să străbaţi un loc plin de bălării şi deşeuri
Pe lângă care râul se strecoară cu capul în pământ
Ruşinat, astupându-şi ochii şi nasul
şi gura şi sufletul – ca să nu mai ştie de nimic.
Îl înţelegi foarte bine.

Alţi scriitori:

 Poezia zilei

Lidia Lazu în recital


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1997


Fotografii cu scriitori...