31 mai: Onisifor Ghibu, n. 31 mai 1883 - m. 31 oct. 1972
S-a născut la Sălişte, unde şi-a făcut şcoala primară;
pentru liceu merge la Sibiu, apoi la Braşov. Va reveni la Sibiu pentru studii
teologice, pe care le desăvârşeşte la Bucureşti, Budapesta, Strasbourg şi Jena,
unde îşi ia doctoratul în filosofie şi istoria culturii (1909). Revenit
în Transilvania, va fi inspector şcolar între 1910 şi 1914, înfiinţând nu mai
puţin de 3.000 şcoli săteşti româneşti; concomitent profesor la Teologia din
Sibiu. La izbucnirea Războiului, 1914, se refugiază în Basarabia şi
împreună cu Octavian Goga, Vasile Lucaciu şi câţiva cărturari localnici va
milita pentru revenirea Basarabiei la România. Dar şi pentru intrarea României
în război de partea Antantei, pentru redobândirea Transilvaniei -, motive
pentru care în 1915, la Budapesta, a fost condamnat la moarte în contumacie.
Pentru rezolvarea celeilalte mari aspiraţii naţionale, cea basarabeană, va
alege calea politică, înfiinţând în 1917 Partidul Naţional Moldovenesc. A fost
cel mai activ militant pentru Unirea Basarabiei cu România. A reuşit să înfiinţeze şcoli săteşti în limba
română în toată Basarabia şi să le doteze corespunzător. A stăruit pentru
înfiinţarea unui Institut de Agronomie la Chişinău, considerat ca prioritar
faţă de un institut teologic. A scos dincolo de Prut prima revistă cu litere
latine: Ardealul, din 1918
devenită România Nouă,
militând "pentru unirea politică a tuturor românilor". Transportase
dincolo de Prut o tipografie cu caractere latine, anume în acest scop. A donat
basarabenilor o bogată bibliotecă românească publică. A fost ales în Primul
Sfat al Ţării din 1918, senator de Orhei.
Unirea odată înfăptuită, revine în Ardeal, unde preia
Universitatea din Cluj, o restructurează pe coordonate româneşti, iar pentru
a-i mări prestigiul, îl convinge pe Emil Racoviţă să revină la Cluj, unde îi
înfiinţează un Institut de speologie, primul din lume. Alţi câţiva profesori şi
savanţi parizieni au fost aduşi la Cluj şi le-a creat avantaje, aşa încât s-au
împământenit. Devine profesor universitar la Cluj şi este ales membru
corespondent al Academiei Române - unul dintre cei 12 academicieni din
Mărginime, despre care vorbeam aici cu câteva zile în urmă. Cu mari iniţiative,
inflexibil, dârz, răzbătător, plin de neasemuit curaj, va scrie în 1956 lui
Bulganin, lui Hruşciov, cerând revizuirea atitudinii faţă de Basarabia răpită.
Oricum, era mult după cele ce pătimise încă din 1945, imediat după instalarea
sovieticilor învingători. A fost arestat fără judecată şi ţinut un an în
lagărul de la Caracal. Interdicţie de semnătură timp de 3 decenii,
perioadă în care a continuat să scrie miile de pagini de memorialistică.
Rearestat în 1956, când deja avea 73 de ani!, probabil în legătură cu
scrisorile spre Moscova, a făcut încă doi ani de închisoare, din cei cinci,
amnistiat de Petru Groza, comiliton din tinereţe. Abia la centenarul său,
inclus pe listele UNESCO, s-a vorbit din nou de marele luptător pentru unitatea
naţională a românilor, pentru ridicarea poporului prin învăţătură, prin
cultură, prin continuarea tradiţiilor.
I-au apărut, în special după Decembrie 1989, prin
marea grijă a fiului său Octavian Ghibu, numeroase cărţi de memorii, dar şi
studii de pedagogie, de didactică, de folclor, de religie, evocări,
jurnale de călătorie. Mai cunoscut şi admirat în Basarabia decât la noi,
considerat pentru faptele sale istorice drept "apostolul Basarabiei",
a fost editat la Chişinău, i s-a ridicat un monument lui şi fiului său Octavian
(1998), a apărut pe timbre, în efigii, s-a dat numele său unor licee şi
institute de cercetare. Ele nu lipsesc nici din Transilvania ultimelor două
decenii, pe bună dreptate.
Prezentat ca mare militant naţionalist în Istoria lui
Marian Popa, vol. I şi II, nu-l regăsim nici măcar la indice de nume în cea a
lui N.M., el însuşi cu ascendenţă sibiană. Între Ghibu şi Ghiu l-a prefreat pe
cel cu o literă mai puţin. Economie la sânge.
Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Onisifor_Ghibu
http://www.onisifor-ghibu.ro/DespreOnisiforGhibu.html
http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/onisifor-ghibu-apostolul-basarabiei-210965.html
***
Există o placă memorială cu basorelief pentru Onisifor
Ghibu și Octavian Ghibu pe fațada imobilului din Bdul Hristo Botev, nr. 22,
S.III. Imaginea se află și în albumul Literaturile Bucureștiului, 2009.
Alţi scriitori:
M. Blecher, m. 1938
Adriana Bittel, n. 1946
Vasile Nicolescu, m. 1990
Ion Lazu - Din excursia de ieri la Bușteni-Sinaia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu