marți, 6 noiembrie 2012

Scriitorul zilei: Alex. Ştefănescu; poezia zilei: N. Crevedia; fotografii ateniene, X...

Scriitorul zilei: Alex. Ştefănescu, n. 6 noiembrie 1947

           
Lugojean doar cu numele, căci părinţii săi, bucovineni dinspre Suceava, se mutaseră temporar în Banat (poate că viitorului mare critic literar nu i-a rămas de acolo decât îndemnul cu "Banatu-i fruncea!"), a făcut şcoala primară şi liceul la Suceava, bacalaureatul în 1965, după care a urmat Filologia bucureşteană, cu licenţa în 1970. Va fi redactor la revista constănţeană Tomis, apoi la SLAST,  la România liberă, la suplimentul Magazin, iar din 1990 redactor-şef la Romînia literară, până în 2010.. Poate să fi scris şi poezii sau proze scurte în perioada debutului scriitoricesc, oricum a publicat cronici literare, reunite în volumul Preludiu, 1977, după care a editat periodic culegeri de cronici literare ( a scris nu mai puţin de 5.000 de articole critice!), unele reunite sub titlul Jurnal critic, altele Jurnal secret, etc, cu titluri ironice, dacă nu de-a dreptul comerciale..., dar a scris şi studii de teorie literară, chiar şi proze scurte. Este autorul unei comedii jucată la Constanţa,  apoi şi la Arad, al unui serial TV şi mai ales este realizatorul unor emisiuni săptămânale în care discută aspecte ale literaturii române actuale. Dezinhibat, ingenios în a-şi pune în pagină opiniile despre mersul literaturii noastre, nu se limitează doar la prezentarea de cărţi şi de autori, cum o fac alţi câţiva critici literari ai momentului, centraţi pe formula "Vitrina cu cărţi", ci înscenează diverse modalităţi atractive de a prezenta literatura, chiar şi pe cea lipsită de valoare estetică.  Se pare că vede mişcarea literară ca pe un spectacol, nu neapărat lipsit de aspecte carnavaleşti, şi nu uită niciodată să se pună pe sine în mijlocul strădaniilor de a ilustra atât realizările de marcă dar şi rebuturile, rateurile, tentativele eşuate ale unor neobosiţi veleitari, aflaţi de când "s-a dat liber la cărţi" mereu în ofensivă împotriva bunului simţ estetic. Ceea ce reuşea pe vremuri din plin cenzura politică, lăsând totuşi drum liber formelor propagandistice, nu reuşeşte nicicum dl. Ştefănescu, mereu copleşit de superproducţia subliteraturii actuale. E doar un spectacol din care regizorul- actor principal îşi urmează cariera literară, de data sta sub formă publicitară. A scris o importantă Istorie a literaturii române contemporane, acoperind toată perioada rămasă vacantă după 1941, când se încheie Istoria lui Călinescu. Venind după o altă lungă emisiune Un metru cub de cultură, este o realizare performantă, venită cu câţiva ani înaintea Istoriei critice a lui N. Manolescu. Alex Ştefănescu a avut abilitatea de a-şi prezenta propria istorie a literaturii în cadrul unei emisiuni săptâmânale, desfăşurată pe parcursul a trei ani, 2007-2009, făcând un onorabil rating. A continuat cu o emisiune nu la fel de izbutită, Tichia de mărgăritar (care să acopere chelia de talent a veleitarilor, desigur...); din 2011 a continuat cu emisiunea săptămânală Iluminatul public.
Alex Ştefănescu, om al cetăţii, dezinhibat, cu un ascendent indubitabil şi salutar asupra literatului român care mai niciodată nu face bună impresie la TV, nu este defel "un bărbat adormit în fotoliu", ci dimpotrivă, unul combativ, mereu ingenios şi în mişcare, folosint toate mijloacele de a se pune în pagina...de pe "sticlă"... De altfel s-a implicat şi în lupta politică, mai întâi de partea PNŢCD, apoi  nu se mai ştie dacă n-a trecut la altă formaţiune politică, mai competitivă, în dorinţa unui fotoliu de parlamentar. Va reuşi, nu va reuşi, asta mai puţin contează, cât faptul în sine că un intelectual de mare rafinament şi cuprindere, înzestrat cum mai rar se întâmplă şi cu talent literar, se află mereu pe baricadele competiţiei. Printre altele, însă nu în ultimul rând, trebuie spus că articolele critice ale lui A.Ş. dovedesc o excepţională aplicare la obiect, impresionând prin subtilitatea analizei textului, prin expresivitate, prin formulări memorabile. Nu m-aş mira ca autorii să decupeze din cronicile lui A.Ş. parafrafe care să le ilustreze opera.

Opera literară: Preludiu, 1977 (critică literară); Jurnal de critic, 1980; Tudor Arghezi interpretat de..., , 1981 (antologie); Între da și nu,  1982 (critică literară); Dialog în bibliotecă, 1984 (teorie literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), 1987; Gheața din calorifere și gheața din whisky (jurnal politic, 1990-1995), 1996 – Premiul Uniunii Scriitorilor; Întâmplări, 2000 (proză); Ceva care seamănă cu literatura,  2003 (critică literară)- Premiul Asociației Scriitorilor din București; Melania și ceilalți, comedie romantică în șapte părți, 2004; Jurnal secret,  2005; Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepția grafică: Mihaela Șchiopu, fotografii de Ion Cucu,  2005 - Premiul Uniunii Scriitorilor[1]; Jurnal secret, noi dezvăluiri (ilustrații de LINU, 2007); „Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări”, 2010,  „Cum se fabrică o emoție”, 2011 (teorie literară); „Cum e să fii femeie”, dialog cu Lia Faur, 2012; Ioana Revnic: Convorbiri cu Alex Ştefănescu, 2013



Poezia zilei, ion lazu:  



Abia prin foi

O, ştiu, e soarele în creştet
Şi-n geam se-aruncă valuri verzi,
Dar un apus se-nclină veşted
În care gândule te pierzi.

Din tot ce fusem şi făcum
Abia prin foi de se mai ştie,
A mai rămas deasupra mea acum
Doar mâna palidă ce scrie
Cuvinte ce abia se înţeleg.

Ci mâna e dintr-un mai vechi înec...

(1969)
 

ion lazu, fotografii ateniene, X...