consemnări, poezii, eseuri

26 octombrie Dimitrie Cantemir, n. 26 oct.1673 - d. 21 aug. 1723

D:\Descarcari\Dimitrie_Cantemir_-_Portrait_from_Descriptio_Moldaviae,_1716_(crop)(1).jpg

Fiul domnitorului Constantin Cantemir, fost răzeş ce se remarcase la oaste. Fratele lui D.C., Antioh Cantemir, a devenit el însuşi domnitor al Moldovei. Viitorul filosof, savant, musician, istoric, lingvist, geograf a început instruirea cu un profesor particular, grecul Ieremia Cacasvelas, poliglot şi împătimit călător prin Europa. Învaţă greaca, Latina, alte limbi clasice, dar şi teologie, retorică, logică, muzică. În 1688 este trimis capuchihaie la Istambul, garant al fidelităţii tatălui său pe tron. Va rămâne aici aproape două decenii. Îşi continuă studiile la Şcoala înaltă a patriarhiei ortodoxe, unde veniseră mulţi profesori renascentişti de la universitatea padovană. Devine unul dintre cei mai apreciaţi intelectuali ai curţii sultanului Ahmed II., unanim apreciat pentru enciclopedismul pregătirii sale, pentru mintea sa strălucită, care a uimit pe ambasadorii apuseni. În 1691 asistă la decapitarea lui Miron Costin şi a fratelui Velicico, pro-polonezi, la ordinal lui C. Cantemir. În 1699 se căsătoreşte cu Casandra, fiica domnitorului muntean Şerban Cantacuzino. Vor avea 6 copii, cea mai mare, Maria va deveni favorita ţarului rus Petru cel Mare; fiul cel mic, Antioh, face carieră diplomatică şi literară. În 1710 susţinut de mărimi ale Turciei, parvine la tronul Moldovei, însă în scurt timp face o alianţă secretă cu Petru cel Mare. În confruntarea de la Stănileşti, pe Prut, turcii ies învingători şi DC cu familia se refugiază în Rusia. DC devine consilier de taină al ţarului, îl însoţeşte în campanii militare, îl sfătuieşte cu privire la planurile oraşului Sankt Petersburg. Operele sale, recunoscute de Academia din Berlin, 1714 au stârnit înalte aprecieri ale savanţilor din Apus, dar şi invidia nobilimii ruse. A murit în 1823, osemintele i-au fost reînhumate la Trei Ierarhi din Iaşi, în anul 1935.

Divanul, Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Descriptio Moldavie, sunt numai câteva dintre scrierile care l-au făcut celebru în întreaga Europă.

Opera literară • Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu Lumea sau Giudeţul Sufletului cu Trupul, Iaşi, 1698; ediţie îngrijită şi introducere de Virgil Cândea, Bucureşti, 1969; • Beschreibung der Moldau, traducere de judeţul Redslob, Leipzig, 1771; • History of The Growth and Decay of The Otoman Empire, I-II, traducere de Nicholas Tindal, Londra, 1734-1735; • Histoire de L’Empire Othoman, ou se voyent les causes de son agrandissement et de sa decadence, Paris, 1743; • Geschichte des Osmanischen Reichs..., Hamburg, 1745; • Kniga sistima ili Sostoianie muhammedanskia relighii, Sankt Petersburg, 1722; • Scrisoarea Moldovei, Mănăstirea Neamţ, 1825; ediţia (Descrierea Moldovei), prefaţă de C. Negruzzi, Iaşi, 1851; ediţie îngrijită de T. Boldur-Lăţescu, Iaşi, 1868; ediţie tradusă de G. Pascu, Bucureşti, 1923; ediţie tradusă de Gh. Adamescu, Bucureşti, 1941; ediţie îngrijită de D.M. Pippidi, traducere de Gh. Guţu, introducere de Maria Holban, comentariu istoric Nicolae Stoicescu, Bucureşti, 1973; • Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, I-II, ediţie îngrijită de Gh. Săulescu, Iaşi, 1835-1836; • Operele principelui Dimitrie Cantemir, I-VIII, Bucureşti, 1872-1901; • Vita Constantini Cantemyrii - Viaţa lui Constantin Cantemir, traducere de N. Iorga, Bucureşti, 1923; ediţie tradusă de N. Iorga, ediţie îngrijită de Liliana Iorga, Craiova, 1942; ediţie tradusă de şi ediţie îngrijită de Radu Albala, prefaţă de P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1960; ediţie îngrijită şi traducere de Radu Albala, prefaţă de P.P. Panaitescu, Bucureşti, 1969; • Despre Coran, traducere de Ioan Georgescu, Cernăuţi, 1927; • Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Metafizica), traducere de Nicodim Locusteanu, prefaţă de Em. C. Grigoraş, Bucureşti, 1928; • Istoria ieroglifică, îngrijită şi prefaţă de Em. C. Grigoraş, Bucureşti, 1927; ediţia I-II, îngrijită şi prefaţă de P.P. Panaitescu şi I. Verdes, Bucureşti, 1965; ediţia (Melanholia neasemuitului inorog), îngrijită şi prefaţă de Doina Curticăpeanu, Cluj, 1973;• Opere complete, îngrijită şi introducere de Virgil Cândea, vol. IV, tomul I: Istoria ieroglifică, ediţie îngrijită de Stela Toma şi Nicolae Stoicescu, introducere de Nicolae Stoicescu, Bucureşti, 1973, vol. I: Divanul, traducere de Maria Marinescu-Himu, Bucureşti, 1974, vol. IX, tomul I: De antiquis et hodiemis Moldaviae nominibus. Historia moldo-valachica, traducere de, îngrijită şi introducere de Dan Sluşanschi, prefaţă de Virgil Cândea, Bucureşti, 1983, vol. III, tomul II: Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, traducere, îngrijire şi introducere de Virgil Cândea, text rus ediţie îngrijită de Anca Irina Ionescu, Bucureşti, 1987, vol. IV, tomul II: Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor. Memorii către Petru cel Mare (1717 şi 1718), îngrijită şi introducere de Paul Cernovodeanu, traducere şi îngrijire de Alvina şi Emil Lazea, Mihai Carataşu, prefaţă de Virgil Cândea, Bucureşti, 1996, vol. VI, tomul I: Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae principis, traducere şi îngrijire de Dan Sluşanschi şi Ilieş Câmpeanu, prefaţă de Virgil Cândea, introducere de Andrei Pippidi, Bucureşti, 1996; • Mic compendiu asupra întregii învăţături a logicii, traducere de Dan Sluşanschi, îngrijită şi introducere de Alexandru Surdu, Bucureşti, 1995; • Opere, vol. I: Divanul Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, îngrijită şi introducere de Virgil Cândea, Stela Toma şi Nicolae Stoicescu, Bucureşti, 2003.