21octambrie: Tudor Pamfile, n. 11 iunie 1883 - d. 21 oct. 1921

      

 

 

 

          

 Moldovean din satul Ţepu, a făcut primele clase primare în satul de baştină, a continuat la Tecuci, unde a terminat şi gimnaziul, înscriindu-se la Şcoala de ofiţeri din Târgovişte. Repartizat la Bârlad, a înfiinţat revistele Ion Creangă, (1908-1921) şi Miron Costin, în 1911, la Tecuci, apoi mutată la Bârlad. S-a ocupat cu multă aplicaţie de cercetări în domeniul folclorului şi credinţelor populare, pasionat de relevarea spiritualităţii româneşti a acelor vremuri: datini, descântece, farmece, proverbe, strigături, snoave, povestiri, basme, poezii populare,  cercetări concretizate în 13 volume, studiile sale însumând nu mai puţin de 4.200 pagini. A fost distins în 1909 cu Premiile Neuscholtz şi cu Premiul Academiei Române. Avea doar 26 de ani.

Debutase în 1906 cu publicarea unor poezii populare, în acelaşi an apărându-i la Academia Română Jocuri de copii din satul Ţepu; în 1907, dansuri populare din zonă, în 1908 cimilituri româneşti (transcrise încă pe vremea când era elev la Şcoala de ofiţeri din Târgovişte); în 1909 s-a ocupat de melosul dansurilor populare. Tot în 1909, în Graiul vremurilor, a publicat 14 basme din Ţepu, apoi alte 21 basme din Moldova. Poezii populare în Cântece de ţară, 1913, cuprinzând 45 balade, 1174 doine, 390 strigături. Au urmat Sărbătorile de vară, Sărbătorile de toamnă şi din postul Crăciunului şi Crăciunul, toate în 1914. Se observă abordarea de tip monografic, a întregii palete de manifestări spirituale populare. În 1919 îi apare la Chişinău Cartea povestirilor hazlii. Realmente un tur de forţă fără precedent la noi.

A murit la doar 40 de ani (după alte date a murit în 1921, deci la 38 de ani!). Este lesne de presupus câte lucrări de folcloristică ar mai fi dat, dacă soarta ar fi fost îngăduitoare (cu el şi cu cultura română). Şcoala din satul natal îi poartă numele. În 1928 la Bârlad s-a dezvelit un monument în amintirea marelui folclorist.

Spre marea mea uimire, nu-l găsesc consemnat în Istoria lui Călinescu, altfel foarte interesat de-a lungul întregii vieţi de producţiile populare, de credinţele şi reprezentările populare (vezi şi Estetica basmului, 1965); nevenindu-mi să cred, l-am căutat şi la Tudor...). Şi dacă l-a neglijat divinul critic, urmaşii săi nu s-au mai ostenit să-l recupereze. N-o face nici dl N. Manolescu. Doar Marian Popa îl menţionează pe folclorist (p.1082), punându-l în linia G. Dem. Teodorescu, Artur Gorovei.

 

Citiţi mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Pamfile

 http://www.crestinortodox.ro/memoria-zilei/tudor-pamfile-119682.html

 

Lucrări originale sau în colaborare: Cromatica poporului Român; Mitologia poporului român;  Sărbătorile la români - studiu etnografic; Povestea lumii de demult după credinţele poporului român. Pământul după credinţele poporului român. Sfârşitul lumii după credinţele poporului român; Văzduhul după credinţele poporului român; Cerul şi podoabele lui; Diavolul învrăjbitor al lumii – după credinţele poporului român; Agricultura la români; Industria casnică la Români, trecutul şi starea ei de astăzi, contribuţiuni de artă şi tehnică populară, Bucureşti, Tipografia „Cooperativa”, 1910, lucrare pentru care a primit în anul 1909 premiul „Neuschotz” al Academiei Române.^[1]  

 

Alţi scriitori:

Mihai Gafiţa, n. 1923 – m. 4 aprilie 1977 

RECAPITULARE:

Pe data de 19 oct. a. c., la invitația violonistului Aron Matei Cavassi și a Doamnei Carmen Cârneci, am participat la un Recital cameral cu lucrări de Bartok. Kreisler, Debussy, Schuman și Brahms; la Bis s-a interpretat o lucrare de Camille Saint-Saens; mica sală de la Kultur 21, de pe str. Dr. Carol Davila Nr 21 era plină la refuz. Participare elecrizantă, implicare teribilă, entuziasm curat tineresc. Aplauze. Urale.  Îmbrățișări. Am dăruit cărți de-ale noastre tuturor interpreților: Aron Kavassi - vioară, David Kacso Soma - violoncel, Andra Mărgineanu - pian, Daniel Vots - violă

 

*** 

Restaurantul Împrietenirii...

La Restaurantul Bellini Garden de pe str.  General H. M. Berthelot. în sus de fermecătoarea grădină a Cișmigiului, am participat la o întâlnire mirabilă cu minunata familie Tănăsescu; Dan T., pianist și compozitor, pe care am avut privilegiul să îl ascultăm într-un recital memorabil, la Sinaia-Cumpătul - Casa George Enescu;  Anca T. și fiica lor Andreea Tănăsescu. Tratații, țuică ardelenească, șampanie, vin, cafele.. Și emoționantul schimb de cărți; am primit câteva cărți de-ale coregrafei, producător și lector universitar Andreea Tănăsescu: Minunata călătorie a Almei și a motanului Ivan în Țările-de-Sus (ilustrații de Leonid Gamarț), Jod, Secretul discurilor, ilustrații de Mihai Popa și Exercițiu de solidaritate, Teatru, Ed. Muzicală, 2020, coperta de Mugur Popa - toate cu delicate dedicații. Vreo cinci ore în discuții de absolută sinceritate, cele la care visăm o viață și prea rar ni se întâmplă cu adevărat... Și pecetluite cu calde îmbrățișări. după ce am ieșit în Știrbei Vodă și a trebuit să ne despărțim, noi coborând din nou aleile Cișmigiului, însoțiți de prea-delicata Andreea, care ne-a condus până la ieșirea în B-dul Regina Maria, urmând să facă întoarsă calea, spre locuința Domniei sale... Și iată-așa, oarecum pe nepregătite și benefică nouă cu asupra de măsură... o după-amiază de neuitat, mirabilă.  Și mi-am zis, în sinea-mi: dacă trăiești îndestul de mult, poți avea chiar pe meleaguri dâmbovițene norocul unor astfel de întâlniri cu oameni de cea mai aleasă intelectualitate, cei care prin valoarea lor umană marchează o anumită epocă...

Și câte n-am povestit, noi toți, în cele vreo cinci ore de împrietenire și admirație reciprocă!

 

 

Cărți de la Andreea Tănăsescu: