ASEARĂ, la sala mare a palatului, a avut loc concertul extraordinar al orchestrei filaRMONICE DIN ISRAEL, AVÂNDU-L CA DIRIJOR PE ZUBIN MEHTA PE LISA BATIASVILI CA PRIM-VIOLONIST ȘI PE MARTHA ARGERICH LA PIAN. dOUĂ LUCRĂRI DE PIOTR ILICI CEAIKOVSCHI: CONCERTUL PENTRU VIOARĂ ȘI ORGHESTRĂ OP.35 ȘI SIMFONIA A IV-A ÎN FA MINOR OP.36. [InternetShortcut] [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipNM3hZ4DR2uja1i4l2DC5ZZviwGQGZyrT5EFiKJ [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipOUDY9T4ok84HquM1ZchrWAaO2R0PWwvkfyPQwY [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipOMn86fW1pZ-h9gQNPDXE2OlsQx3q97FjusWAS7 [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipMdGbKodsL0fSMwRWQ61KYm_KTOkDSI8zrWaG4V [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipM2u-W_Wsf61r7WS1oGEEfD67DGt8mP-_yYUyh- [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipMjcRdEaTzjCyrwhy-ZrS21MxVwbjFIMkuEiQI8 [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipNWJ-Z9-539KQWoBsKOZRfiaVlrEsMLl0DFYGl9 [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipMmCtmYDYKJ_7NJ9CVvSFADyMRO06vRp7yuWCVO [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipNZfJNZ0eIH1-Zol_MDkZdsjekMmCBC_BOET8z6 [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipNv9zjaK5Yz1bgEh_j-7CE8LF1mjVqN6SjJ6V0W [InternetShortcut] URL=https://photos.google.com/photo/AF1QipMlAX-2nIEmfavRc_I2q197FZKqlYOGy32TYKyN

1 octambrie: Alexandru Miran, n. 1 oct. 1926 Fiu al unui medic român, s-a născut la Deda, la ieşirea Mureşului dintre munţi; a început liceul la Al. Papiu Ilarian din Tg. Mureş şi l-a terminat la Bucureşti, în 1945, după care a urmat Medicina, cu licenţa în 1951. A fost medic pediatru vreme de 5 ani la Tecuci, apoi a venit asistent la Institutul de medicină şi farmacie. Lucrări ştiinţifice în domeniu, un doctorat în medicină. Debutează în 1958, sub numele Alexandru Pop (numele complet: Mircea Alexandru Pop), colaborând la traducerea Tragicii greci, iar peste 10 ani, sub pseudonimul Al. Miran, cu poezii originale în Ramuri, iar debutul în volum în anul următor, 1969. În timp, a tradus intens din anticii greci, un număr de 5 piese de Eschil, integrala Euripide (cele 19 piese). Poezia proprie, pe fond clasicist, poate fi considerată o contaminare reciprocă între autorul modern şi clasicitatea greacă. Respectând îndeobşte forma fixă, fondul poemelor este elegiac dar poate fi şi ludic, decorul este stilizat, se trece la forma baladescă, sunt detectabile combinaţii între motive, teme şi stiluri, o îmbinare între clasic şi modernitate, de fiecare dată poemul este autonom, se salvează prin intensa combustie internă şi prin aspiraţia spre Frumosul artistic. Primit cu empatie de N. Manolescu, îl seduce deplin pe Alex. Ştefănscu, acesta făcându-i o receptare entuziastă. Dezideratul rămâne ca această poezie de mare elevaţie să ajungă la cititor, să contamineze cât de cât poezia noului mileniu... Opera literară: "Adevărata întoarcere", 1969 ; Locul soarelui", 1970; "Moartea Penelopei", 1971; "Cronică", 1977; "Cronică II", 1979; "Casa de lemn", 1983; "Sub semnul capricornului", fabule; "Năvodul", Glose la Orestia, 1986; "Poezii", antologie, 1998; "Focul şi apa", 2000; "Versuri", 2 vol., 2008, Traduceri:"Medeea" şi "Ciclopul" de Euripide (în cadrul antologiei Tragicii greci. 1958.), semnate cu pseudonimul Alexandru Pop; "Alcesta", "Medeea", "Bachantele", "Ciclopul" de Euripide, 1965, BPT, Bucureşti; "Adunarea femeilor" de Aristofan, 1974; "Ifigenia la Aulis" de Euripide, 1975 ; "Hecuba", "Electra", "Ifigenia în Taurida", "Hipolit" de Euripide, 1976; "Orestia" de Eschil, 1979; "Rugătoarele", "Perşii", "Şapte contra Thebei", "Prometeu înlănţuit" de Eschil, 1982; "Perşii" de Eschil, 1987; "Herakles", "Fenicienele", "Rugătoarele", "Ion" de Euripide, 1992 ; "Rhesos", "Troienele", "Andromache", "Helena", "Orestes", "Heraklizii" de Euripide, 1996; "Eschil - Tragedii", 2000 ; "Euripide - Teatru complet", 2005. Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Alexandru_Pop http://agonia.ro/index.php/author/0015358/index.html http://revistacultura.ro/nou/2010/10/alexandru-miran-pagini-de-dictionar/ http://www.romlit.ro/alexandru_miran Poezia zilei, Alexandru Miran Am căzut în lume iară Am căzut în lume iară ca din zbor un călifar, ca rubinul din tiară pe un maldăr de mortar. Deslușeam priveliști nouă de livezi în mine, mari, și de vii scăldate-n rouă, cu pândari nonagenari, tolăniti în zare scundă, să-i alinte umbre reci. Erau zile de-o secundă si huceaguri și poteci, dar cu margini șterse toate, ca-n beția unui slav; le topea rugina, poate, fapta soarelui bolnav. Auzeam parcă și marea cea cu sunet verde-cald, ritmuind mereu chemarea din vecie să mă scald, să mă poarte molcom valul fără vârstă și hotar. Am căzut din zbor pe malul lumii ca un călifar. Al. Andriţoiu, n. 8 oct. 1929 - m. 1 oct. 1996 Cea mai frumoasă lună e în lac, cel mai frumos luceafăr e pe mare, si cîntă cel mai sincer pitpalac nu-n pomi, ci-n amintiri si în uitare. Cea mai frumoasă lună e în lac. Cea mai frumoasă floare e pe sîni, sau în surpate plete de femeie - si nu lucesc, pe cer, ca în fîntîni, fantomele de lux din curcubeie. Cea mai frumoasa floare e pe sîni. E aurul mai cald în inelar si șoldul mai cu linii sub mătasă, în nuntă-i vinul cel mai plin de har si-n rouă raza cea mai languroasă. E aurul mai scump în inelar. Culori si mirodenii cercuri fac în jurul meu. Argila mea tresare si cu cămașa cerului mă-mbrac. Si iată-mă-s, deodată, cer si zare. ............................... Cea mai frumoasă luna e în lac. Alţi scriitori: G. Sion, m. 1892 (n. 1822) Anton Bacalbaşa, m. 1899 (n. 1865) Ion Stratan, n. 1955 (m. 2005) Cris tian Tudor Popescu, n. 1956 Ioana Em. Petrescu, m. 1990(n. 1941)