10  iunie: Al. Busuioceanu, n. 10 iunie 1896 - d. 24 martie 1961

 

De felul lui din Slatina (lucru pe care abia acum îl aflu, spre ruşinea mea şi spre scârba vremurilor pe care le-am trăit), a făcut şcoala primară şi gimnaziul în oraşul de pe Olt, apoi Literele şi Filosofia la Bucureşti, cu licenţa în 1920. La izbucnirea războiului, s-a prezentat voluntar pe front, însuflețit de gândul că va lupta pentru Unirea tuturor provinciilor româneşti. Îşi ia doctoratul în 1925, continuându-şi apoi studiile la Viena, Roma şi Berlin. În 1942 devine ataşat cultural al României la Madrid, izbutind deschiderera unui Institut Român de Cultură şi de asemenea înfiinţarea unei catedre de Limbă şi Literatură română la Universitatea din Madrid, unde va fi profesor titular până la moarte. A obţinut introducerea limbii şi literaturii române în programa de studii a încă 7 universităţi spaniole. După o scurtă vizită în ţară, 1943, nu a mai putut reveni niciodată, iar cu soţia şi fiica nu s-a revăzut niciodată. Abia în 1984, deci la peste 2 decenii de la moartea tatălui său, fiica, romanistă, specializată în spaniolă, a reuşit să se exileze în Argentina.

A debutat cu poezii în linia blagiană, ca apoi să-şi individualizeze stilul. În 1921 a contribuit alături de Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, Lucian Blaga şi alţii la fondarea revistei Gândirea, cu mare influenţă culturală în Interbelic. A scris numeroase cronici literare, cronici de artă plastică şi muzicală şi a editat câteva monografii: Iser, Luchian, Andreescu, Brâncuşi, Cavallini, Preziosi, dar şi monografia Pârvan gânditorul, 1933. Îi fusese discipol, îi devenise prieten. A expertizat pinacoteca regală, identificând un număr de 9 tablouri El Greco. A iniţiat o expoziţie a acestora, la Paris. În 1948 a editat Poemas pateticas, un volum de versuri în dialectul catalan, întâmpinat cu mare entuziasm, A. B. fiind unanim considerat unul dintre importanţii poeţi de limbă spaniolă. A tradus în spaniolă literatură franceză, dar şi Rebreanu, Blaga. A militat pentru înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români în exil şi pentru o revistă a acestei Societăţi. A corespondat cu principalii intelectuali români din exil: Mircea Eliade, Emil Cioran, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia, Al. şi Gr. Ciorănescu, Pamfil Şeicaru, N. Herescu, Grigore Nandriş, cu scriitori spanioli: Vicente Aleixandre, Eugenio D' Ors. Colaborează cu articole, eseuri şi studii la principalele reviste spaniole. Studiază arhivele medievale şi pe cronicarii spanioli, descoperind faptul că nu există în Spania nici o referire la împăratul Traian, provenit din Peninsulă, care a cucerit (parţial) Dacia, în schimb a descoperit numele zeilor cultici ai daco-geţilor, în legendele şi tradiţiile spaniole: Zamolxis, Deceneu, etc., cât şi faptul că vechii cronicari hispanici consideră că populaţiile iberice îşi au originea în spaţiul nord-dunărean. Ca exeget al literaturii, a vorbit pentru prima oară despre metaforă ca instrument de cunoaştere, fapt pentru care a intrat în studiile şi manualele de exegetică spaniole. S-a stins la Madrid, după o lungă şi grea suferinţă, fără să-şi fi revăzut ţara,  poporul căruia se devotase, familia...

Un român exemplar, un slătinean exponenţial. Din păcate cunoscut doar în cercurile de iniţiaţi, ignorat în exegeze, neintrat în manualele şcolare sau universitare. Abia în 1985 s-a reuşit publicarea traducerii Zamolxe, sub îngrijirea lui Dan Sluşanski, volum reeditat după 23 de ani la editura Dacia.

 

Opera: Figuri şi cărţi, 1922; Une miniature inédite du XIIIe siècle reproduisant une oeuvre de Pietro Cavallini, 1928; Iser, 1930; Daniel Da Volterra e la storia di un motivo pittorico, 1932; Intorno a Franco-Bolognese, 1934; Les Tableaux au Greco dans la collection royale de Roumanie, 1934; Preziosi, 1935; Andreescu, 1936;  Domenico Theotocopuli El Greco. Exposition organisée par la Gazette des Beaux-arts, 1937; Ethos, 1941;  Poemas pateticos, 1948; La Peinture espagnole: 2. De Velasquez à Picasso. Texte de Jacques Lassaigne. Biographies et bibliographie, 1952; Proporción de vivir - poemas, 1954; Georges Cioranescu. Un poète roumain en Espagne, 1962

Postume: Zamolxis sau mitul dacic în istoria şi legendele spaniole, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985, editor, prefaţator şi îngrijitor Dan Sluşanschi, cu o evocare de Eugenio Battisti; reeditare Editura Dacica, 2009; Compendiu de istoria literaturii române, 1998; Caietele de miezul nopţii, jurnal 1937-1957, 2001; Un roman epistolar, 4 volume, 2003-2004.

 

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Busuioceanu

 http://ramaniamyblog.wordpress.com/alexandru-busoiceanu/

 http://www.rostonline.org/p557-Al+Busuioceanu+omul+universal+sub+stelele+polului+getic+

http://www.formula-as.ro/2010/905/mica-enciclopedie-as-27/alexandru-busuioceanu-si-zamolxis-12105

 http://www.crispedia.ro/Alexandru_Busuioceanu

 

 

Poezia zilei, Alexandru Busuioceanu

Trup curtean dumnezeiesc de trist

Pur spectacol de Om

Trup curtean dumnezeiesc de trist

floare de gând şi de nerv

Vis e carnea ta după chimia cerească

undă coasta ta şi seminală mânia

de dragon profund a sexului tău

 

În durata de lumină trăind

 

visul ia culoarea ochilor tăi

Adevărul nu pătrunde-n pupilă

şi-n fundul privirii tale te separi

de iubirea, de rana şi cântu-n care te-ai născut

 

Singurătatea ta aspiră la condiţia perfectă

gol un zeu pe norul atic

Durerea ta fum fără memorie

Mai uşoară cenuşa decât umbra

când arsă într-o clipă îţi e frumuseţea

 

*

 

Fii tu lumina mea   Fii apa

unde să mă cufund eu

şi s-aştept şi să tac

adânc

piatră-ntre pietre

 

A nu fi

 

Te doare să priveşti te doare?

Azurul ca un sânge îţi apasă pleoapele

Ca un cuţit gândul îţi sfâşie sufletul

Lasă-l să te sfâşie lasă-l

Nu va cunoaşte nimeni secretul

Închide ochii asupra acestui arbore-n lacrimă

Ai la picioarele tale drumul Acest curcubeu

Singurătate singurătate şi-uimire

Pune piciorul Urcă Urcă

 

Pe-acelaşi drum coborât

bulgăre de lumină

când veneai fraged de aurorele tale!

 

 

 

Alţi scriitori:

Ion Creangă, n. 1839 – d. 31 dec. 1889

Ion Pop, n. 1853

Iordan Datcu, n. 1933

Vasile Băncilă, n. 1 ianuarie 1897 - d. 10 iunie 1979

Ion Lazu - Deschidere spre Colții Morarului...

9 iunie: Ovid Densusianu, n. 29 dec. 1873 - d. 9 iunie 1938

 

       Născut în comuna Densuş din apropiere de Făgăraş, ca fiu al poetului şi profesorului universitar Aron Densusianu, face şcoala primară în Făgăraş, continuând liceul la Iaşi, unde familia se mutase şi urmând Filologia ieşeană, unde i-a avut ca profesori pe Al. Philippide şi Al. Xenopol. Îşi ia licenţa Magna cum Laude, 1892, cu o lucrare despre epopeea grecească şi românească.  Petrece 2 ani la Paris, pentru perfecţionare în Filologie romanică. Îi apare la Paris, 1901, primul volum din Histoire de la langue roumaine. Profesor la Universitatea din Iaşi, editează cu I. A. Candrea Dicţionarul etimologic al limbii române şi în anii următori se impune ca mare specialist în lingvistică şi folclor. În 1913 înfiinţează Institutul de Filologie şi Folklor şi două reviste: Viaţa Nouă şi Grai şi suflet. Academician, iniţiator al unor studii despre latinitatea limbii române, membru al societăţii filologice din Franţa, moare în 1938, la doar 65 de ani.

*

Am intenționat să punem o placă memorială la adresa din str. Roma nr 34, unde a locuit Ovid Densusianu, însă în locul fostelor vile de cartier s-a ridicat un  impozant imobil unde funcționează Policlinica SRI; conducerea acesteia și forurile decidente s-au opus cu dârzenie dorinței noastre.

 

 

 

Mariana Filimon, n. 9 iunie 1939 - 23 nov. 2021

  

 

Poeta s-a născut la Bacău şi a urmat studii pedagogice în capitală, după care a lucrat ca redactor. A publicat poezii în revistele literare şi mai multe volume: Recital, 1976; Nuntă pe ape, 1980; Estivale, 1980; Piatra soarelui, 1982; Scriere de mână, 1983; Stampe, 1984; Ordinea lucrurilor, 1988, apoi: Măşti la vedere, Amfiteatrul din nori, Noaptea enotului, Estivale, Scara îngerilor etc.

 

 

Poezia zilei, Mariana Filimon

 

Imbold

 

în basilica ascunsă

printre brazii tăcuţi

când înserarea spre nefiinţă

coboară

un fel de insulă

la suprafaţă

mă ţine

fără atingere

 

aflu astfel

că tălpile mele se pot vindeca

desluşind Calea

aflu despre mine că sunt

 

 

 

Filtre

 

Mâzga oraşului

invadează casele drumuri

mă alătur unui copac umblător

şi cutreier prin parcuri -

făpturi gârbovite

şi câini aburoşi

aceiaşi din vara trecută

 

absenţa ta dureroasă

şi un soare pătrat

doar crengi desenate

mă seduc în delir

ca şi cum le-aş vorbi

limba verde

 

 

           

Alţi scriitori:

N. N. Beldiceanu, m. 1923

       

Ion Lazu - Imagini recente

 8 iunie:  Gelu Ionescu, n. 8 iunie 1937

 

Născut la Galaţi, tatăl jurist şi mare proprietar rural. Şcoala primară în Galaţi, liceul la Tg. Ocna, absolvit în 1954, după care devine student la Institutul de mine din Bucureşti, însă în 1957 renunţă şi se înscrie la Filologie. Licenţiat în Filologie, 1963, cu o lucrare condusă de Tudor Vianu, a fost asistent şi apoi lector la catedra de Literatură comparată, până în 1982, când s-a exilat. Îşi luase doctoratul cu o lucrare despre Eugen Ionescu, 1974. A fost redactor la Radio Europa Liberă, până în 1995, după care a devenit lector de romanistică la Universitatea din Heidelberg. În 2002 s-a pensionat. Locuieşte în Germania.

Discipol al lui Tudor Vianu, a excelat în critică şi istorie literară, în eseistică. A luat câteva premii ale Uniunii Scriitorilor.

Opera: Romanul lecturii, 1975; Orizontul traducerii, 1981, revăzut în 2004, Anatomia unei negaţii, 1991, despre începutirile literare ale lui Eugen Ionescu, carte respinsă de cenzura comunistă. Copacul din câmpie, 2003; Covorul cu scorpioni. Douăsprezece fragmente memorialistice, 2006.

Citeşte mai mult:  http://www.europalibera.org/author/21406.html

 

 

Poezia zilei, Cristina Tacoi,  n. 8 iunie 1933 - d. 27 aprilie 2010  

 

 Al patrulea amurg

 

 Aceşti bulbi sângerii

 trandafirii

 nu mai ştiu să înflorească

 pe pământul de ape sticlind

 Aud cum cresc lichenii

 în ochiul oglinzilor negre

 şi-n încăperea strâmtă unde m-am întors

 văd cum se prelinge pe ziduri

 vorbire străveche,

 nevindecatele răni

 de pe trupul leprosului

 

Alţi scriitori:

Ovid Densusianu, n. 29 decembrie 1873 - d. 9 iunie 1938.

Otilia Cazimir, n. 13 februarie 1894 - d. 8 iunie 1967  

 7 iunie: Ion Murgeanu, n. 7 iunie 1940 - 7 aug. 2016

  

Ion Murgeanu, Radu Cârneci, I. Lazu la biblioteca Municipală, lansând Gâlceava sonetelor

              

    

Din tezaurul mării

 

Din tezaurul mării am scos

Fericirile drepţilor.

Mergeam lângă Domnul supus.

Nu-mi era foame nu-mi era frig.

Pe drum treceau vameşi.

Atunci am întrebat şi El mi-a răspuns.

Întâi de toate învaţă răbdarea.

Munţi nu s-au clintit încă din loc.

Nu am trecut cu paşii mei marea.

Deci am repetat întrebarea mirat.

Caută singur răspuns. Mi-a răspuns.

Nu vezi fericiţii acestui veac?

Toţi au ales disperarea.

 

Rana

Nici strălucirea nu este de mine nici fala

Nici mirarea nici flinta eternei erori

Dar frumuseţea rămâne o rană deschisă

Nici dimineaţa acestei fântâni murmurate

Nici plopul nici râpa ce am trecut-o

Zărind umbrei tale piciorul ei luminos

Dar frumuseţea rămâne o rana deschisă

Atunci m-aş întoarce să-mi pun gura pe ea

Atunci aş simţi ce fel se-nfioară durerea

Bujorii aprinşi din cana lăsând să cadă

Trupul petalelor de căldură şi teamă

În noaptea păcatuui în eterna fântână

Nici amintirea nici gloria nu rămân

Buzele reci caută încă buze fierbinţi

Dar frumuseţea rămâne o rană deschisă

Un spaţiu deschis al imaginarului

Strălucirea gloria ei mirarea şi spaima

Timp fără timp ecou fără paşi paşi fără drum.

 

***

S-a născut în comuna Zorleni, din proximitatea Bârladului; a făcut şcoala primară în comuna natală, liceul la Bârlad, continuat la Vaslui, după care a urmat Filologia bucureşteană. A fost profesor de provincie în judeţele Vaslui şi Galaţi, oarecum pe urmele revizorului şcolar Eminescu. Angajat la Cinematografia Suceava, apoi redactor la Clopotul-Botoşani, corespondent la România liberă, redactor la Tribuna României 1970-1990, iar din 1990 la Curierul românesc. În paralel a fost redactor la revista californiană Meridianul românesc, unde a susţinut şapte rubrici lunare, pe teme din actualitatea culturală-literară românească. Practic o revistă literară lunară într-o revistă-magazin. Pensionat, colaborează la mai multe reviste literare, fie pe hârtie, fie online şi deţine un blog de scriitor: absentul.blog.com.

 

A debutat cu poezii în Contemporanul, martie 1962, sub cuvintele de încurajare, echivalând cu o consacrare, ale lui G. Călinescu. Din 1970 este membru al USR, cu recomandări de la Geo Bogza, A. E. Baconski şi N. Manolescu. O prezenţă de prestigiu în presa literară a vremii. Influenţat la început de drum de Lucian Valea şi Traian Chelariu. Prieten din vremea liceului cu Cezar Ivănescu, iar mai apoi cu Mircea Ciobanu, Gheorghe Istrate, Daniel Turcea, Ştefan Ioanid. Discipol al părintelui Sofian Boghiu, al părintelui Constantin Galeriu.

 

Opera: 10 volume de versuri, 1969-1999; trei romane: Edenul, 1980; Via, 1984; Carla în decembrie, 2002. Autor al unui eseu: Iisus, 1999, reeditat cu titlul Viaţa lui Iisus, EuroPress Group, 2007. Postfaţă: Pr.Dr.Theodor Damian, New York. Ediţii de autor: Turnul onoarei, 294 p., prefaţă de Miron Blaga; Metafizica practică, 285 p., cu o postfaţă de Gheorghe Grigurcu: o severă selecţie din opera poetică de peste 40 de ani, Editura Vinea, vol. I, 2004; vol II, 2005.  Himera literaturii, - dialog epistolar- Ion Lazu-Ion Murgeanu, Ed. Curtea Veche, 2007, Septuagenare, versuri, 2011, Chipul şi asemănarea, Ed. TipoMoldova, 2013., O sticlă în mare, Ed. TipoMoldova, 2013

Alte cărţi de eseuri şi critică literară se află în curs de editare: Clasicii noştri moderni; Excelsior, medalioane literare şi eseuri culturale.

 

Citeşte mai mult:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Murgeanu

 http://www.pasi.ro/revista/interviu-cu-scriitorul-ion-murgeanu-%E2%80%93-partea-i.html

 http://ro.scribd.com/doc/57240100/ION-MURGEANU-EXCELSIOR

 

Ion Lazu: Glorie de Râmnic...                 Poetului Ion Murgeanu, la lansarea Poemelor septuagenare   Vai, Gloria de Râmnic nu-ţi ajunse...? Visaşi planeta-ntreagă să exulte: Firitiseli, ovaţii, imnuri multe Şi-autografe mii din mână smulse?   (Ori poate nişte coterii oculte Ţi-au subminat triumfu-apoteotic Şi-au deturnat acel efect hipnotic Ce-l simte-oricine stă să Te asculte?)   Dar tot la Râmnic, după cât se pare, În renovate teascuri brâncovene Se pregătesc ediţii giorgiene În "n" tiraje de Septuagenare - (Şi-atunci să vezi lecturi ionmurgene!)   Abia aceasta-i, deci, suprema şansă Ca mapamondul să-l citească-n transă!   14 august 2011              Ion Murgeanu: Zorleni - prima pagină din Himera literaturii, ed. Curtea Veche, 2007 DESTINE RĂSĂRITENE ”Mie, cel puţin, mi-ar fi plăcut să rămân înapoi în timp şi mai departe; în “întunecatul ev mediu”, cum spunea undeva G. Călinescu gelos pe acel “timp” drapat în catifele violete şi recomandat de ranguri nobiliare sigure, de cutumă, le-aş zice; fără paşapoarte şi zeci de ştampile pe toţi omoplaţii drumeţului călător de plăcere sau de aventură; de aceea, probabil, după o tinereţe vagantă, de la un capăt la altul al ţării, m-am aşezat: mi-am strâns drumurile şi mi-am asumat inaptitudinea de a mai fi prezent; mi-am sufocat orice ubicuitate, chiar şi  a numelui, publicând, după 1989  puţin, şi mereu în  aceleaşi pagini de serviciu, ale unei reviste la care am şi lucrat, ca întotdeauna de altfel, pentru un salariu aproape simbolic. Ca individ sunt urmărit de tot felul de scrupule, căci iubesc devotamentul până-n ultimile lui consecinţe şi orarele exacte “nemţeşti”; sufăr şi mă simt trădat la orice întâlnire la care preopinentul întârzie sau amână pe drum, sărind de la una la alta; procedeele acestea “pragmatice şi moderne” îmi par de-a dreptul barbare; omul devotat pentru mine e omul cu adevărat  religios, pot zice. De aceea nu mă mut dintr-un loc într-altul pentru ceva  mai bun. Îmi închipui că oriunde mă aflu am fost trimis să fiu, chiar dacă cel mai cumplit stress trăit a fost dintotdeauna aşteptarea. Dar rămânerea într-un loc (inclusiv la cutremurele de pământ!) e o metodă a viului. Una din metodele Sfântului Duh. Nu treci de la una la alta până ce minunea sau nenorocul nu se petrec aici. Nu am procedat altfel niciodată. Cred că am găsit lucrul acesta şi-n Pateric: a sta locului, sau într-un singur loc, zice Avva Antonie, mi se pare;  pentru ca rugăciunea şi meditaţia să odrăslească, iar îngerii Domnului să se obişnuiască mai bine cu locul, cu adresa ta,  în schimnicia ta, fie şi laică. Nu-mi place nestatornicia şi nu ador schimbările de decor şi nici călătoriile fără a fi bine puse la punct şi având un rost precis. Deşi incomodat de ea, nu am alungat nicodată cu bice din viaţa mea singurătatea. Şi nu am forţat lucrurile să aibă loc altfel decât au fost să fie. Comoditatea mea e o fereastră lângă cer şi în fereastră un plop undeva mai departe de ea şi din când în cînd zborul unei păsări, mişcarea metafizică a unui nor pe cerul care, astfel, îmi încoronează fruntea tot timpul. Da, sunt cu acestea de până acum răsăritean, sau chiar “estic”, deci  tot mai caut încă un dialog Est/Est, după toată hârjoana acesta de-a Vestul numit Occident. M-am înşelat poate găsind la Dvs. o predispoziţie  “răsăriteană” , într-un rafinament de subtext al unei naraţiuni răsfrânte-n oglinzi şi decupaje colorate-n vitralii de asfinţit, dintr-un Răsărit perpetuu rodind din substraturi “atavice”?…

 

 (Lecturi cu public - Gâlceava sonetelor de la Neptun, Teatrul studenţesc Podul, 23 martie 2007)

 

Gh. Istrate, I. Murgeanu (citeşte), N. Ţone, I. Lazu

 

 

 

Alţi scriitori:

Constantin Cantacuzino, m. 1716

George Drumur, m. 1992 

"D:\Imagini\telefon\IMG_20250530_160042.jpg"

"D:\Imagini\telefon\IMG_20250530_160058.jpg"

"D:\Imagini\telefon\IMG_20250530_160059.jpg"

"D:\Imagini\telefon\IMG_20250530_141602.jpg"

"D:\Imagini\telefon\IMG_20250530_143618.jpg"

"D:\Imagini\telefon\IMG_20250530_143631.jpg"