Corespondenţa lui I.L.Caragiale, II; fotografii de iarnă...

Corespondenţa lui I.L.Caragiale, II 

...şi nimic nu e mai necesar  pentru un om de spirit, strivit de mulţimea neghiobilor şi răilor, decât mândria; în mândrie şi în dispreţ e scăparea celui maltratat sau nebăgat în seamă de aceia pentru a căror luminare lucrează el storcându-şi mintea şi sufletul.

Un exil voluntar mi-ar da multă energie de lucru, mai ales că m-aş afla într-un aşa inteligent cerc ca al vostru... 27 martie 1892

...Mă aflu cu famelia di mai multe dzâli în Chiatra-N. Aice-i tare frumoasă pozâţia. Mănînc şi beu, cocoane, di mama focului, că-i aerul sănătos. Apoi dup*aşeea tăte şele-s di un ifzişug... Vremea-i tare bună, numai atâta că ploaie câtu-i dzâuna - pozâţie di munte, mă rog matali. Trebui să îmbli tăt cu birja cu poclitu ridicat. Atâta doară-i bini că-s birjari cu un cal şi nu au taxă; mărg pe târguială, cum ti poţi agiungi din preţ. Ăs mulţi şi-i concurenţă mare; pi mini mă plimbă unul cu câti tridzăşi di bani şeacul. Ba încă, conul Toderică, un prietin, mi-o spus. Şrăcan di mini, bri omule! da ce-i dai jadanului atâta? Ai să strişi preţurili. Pi d-sa îl duşi cu douădzăşi şi şinşi di bani... 18 iulie 1897 

...Dar sunt între voi(la Junimea, n.n.) alţii, cari d-a dreptul m-au deservit cu răutate şi înverşunare - şi cu cât mai mult invoacă ei, ca scxuză a purtării lor neomenoase, defectele mele, cu atât sunt mai convinscă tocmai altceva mi-a asigurat ura şi persecuţia acestor mişei. Pe aceştia nu pot decât să-i urăsc şi oricând îi voi putea lovi, o voi face fără nicio cruţare; îi voi trata jidoveşte ca pe nişte vrăjmaşi ce mi-au fost şi-mi sunt. Până n-o pot face, înţelegi cât trebuie să-mi pară bine de tot răul ce li se poate întâmpla... 25 febr. 1896 

... Mai cu seamă de când cu vacanţele, nu mai primesc din ţară nici o vorbă, parcă am murit, aşa m-au uitat toţi. Asta mă afectează prea mult; sunt ambiţios, n-am ce face! DDacă nu altceva, măcar persecuţia, dar nu indiferenţa! 

... Spune d-ta, iubite d-le Doktor, mai e loc în această frumoasă patrie, pentru un grec păcătos ca mine, cu toate sacrificiile pe care le-a făcut marele lord Byron în favoarea nenorocitei mele rase? 15 iul. 1905 

...Nu te supăra, dar n-ai dreptate aproape deloc. Nu e vorba de teapă, de educaţie, mediu şcl - toate astea sunt nimicuri trecătoare: e vorba de ceva etern, ca timpul şi chaosul, ca însuşi Dumnezeu, ţine-te numa! De PROSTIE!...

... Ascultă-mă pe mine, iubitule, lumea toată, cu toate frumuseţile şi ororile ei, cu toate durerile şi voluptăţile ei, cu toate minunile ei tele - şi micro-scopice, în fine, cu toate ale ei, toată - nu sunt nimic! El, prostul, el este totul! El este buricul Universului...

... (despre Europa) ...la Bucureşti şi Ploieşti etc stă plin de paraziţi, corpul trupului bulgaro-ţigănesc, cea mai infectă şi mai dezgustătoare parte a acestui bastard  şi ignobil tip oriental... 25 iulie 1905 

... ... Dacă glumesc câteodată, crez că-nţelegi că nu glumesc asupra credinţei, ci asupra falşilor credincioşi, a căror carieră publică de mult ţi-am prorocit-o...30 iulie 1905 

...Mai întîi, tu ştii că eu nu sunt democrat, şi al doilea trebuie să fi învăţat până acuma că, la noi şi ai noştri, aristocraţii umblă cu a II-a şi a III-a şi democraţii cu I-a. Ei, dacă aş fi avut şi eu norocul de a fi democrat, aş veni măcar cu un tren de lux, ca amicul C., democratul d-tale.... 11 aug. 1905 

... Te mai felicit apoi că-n fine ai divorţat. Eu eram sigur că aşa o să se isprăvească dragostea. Trebuia odată onestul june ageamiu să-şi deschidă ochii şi să vadă cât e de falsă bătrâna proxenetă sulemenită, cănită şi magiunită şi să se hotărască odată a-i da un categoric adio-oriental, precum merită o aşa paciaură lipsită de cea mai elementară omenie, şi precum i s-a mai întâmplat de atâtea ori. . (Către Mihail dragomirescu, despre ruptura acestuia cu Titu Maiorescu...) 18 dec. 1906 

... /despre evenimentele din 1907)... E falimentul unei întregi sisteme; e urmarea fatală a sacrei Constituţiuni, cu care ne-au dăruit în 66, după o noapte de chef şi de traducere din belgieneşte, caricaturile jacobine de la 48. De la arderea Regulamentului, am lucrat zi de zi din răsputeri sp ajungem aici, în halul de astăzi. Am ajuns, în sfârşit. Să ne fie de bine!

... Dezordinele acelea au fost, pare-mi-se, semnalul unor vremuri grele; începem o altă istorie, mai puţin veselă decât cea de până ieri... Copiii noşţtri vor avea poate de ce să plângă - noi am râs destul.

...Un dezastru mare ne pândeşte - un dezastru incalculabil: şi nu văd în toată Europa astăzi pe nimeni care să ne compătimească măcar daco-macedo-românismul în faliment, dar-mi-te să ne dea o mână de ajutor. Ce am făcut, ce am dres, nu ştiu; ştiu că lumea întreagă nu ne poate suferi...12 apr. 1907

... Multe am învăţat în mijlocul Europei civilizate - unde e dreptate în tribunale fiindcă este şi pe stradă - şi între toate una mai ales - că omul trebuie să spună europeneşte, nu greco-ţigăneşte ceea ce crede...

Şi deşi mamelucărimea mă va huidui la unison, poate să am norocul ca în mulţimea lumiii cinstite, inteligente şi dezinteresate să găsesc câteva aprobări, cari să mă plătească cu prisis de necazurile îndelungatei mele proscripţiuni...21 oct. 1907.

va urma...

ion lazu, fotografii de iarnă...