Scriitorul zilei: Aurel Sasu, n. 23 iulie 1943
Plin de lacrimi
Cine plin de lacrimi
Floare. Animal. Spirit?
Împotriva rănii
Doarme o bucurie
întunecând stelele
Floare. Animal. Spirit.
Un cuvânt numai spirit.
(din Prolegomenele morţii, Ed. Cartea românească, 1998)
Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2001
Fotografii cu Violeta peruana...
Dintr-o familie de ţărani ardeleni, s-a
născut la Oarda, jud. Alba, a urmat liceul la Alba Iulia, apoi Filologia
clujeană, cu licenţa în 1968, devenind cercetător la Institutul de lingvistică
şi istorie literară Sestil Puşcariu din Cluj. Doctoratul în 1974, cu teza Retorica ficţiunii. Au urmat lectorate
în Statele Unite: Seatle, 1981-1982, burse Fulbright la Library of Congress,
1990, alte lectorate în 1993, 1995, 1998: Este profesor universitar la
Filologia clujeană, din 2000 decan al Facultăţii.
Debutul publicistic în anul absolvirii,
1968 şi a urmat o serie susţinută de volume de critică şi istorie literară, de
eseuri, jurnale de călătorie, poezii şi, lucru foarte important, colaborarea în
egipa de coordonare a Dicţionarului
Mircea Zaciu, împreună cu
colegul Mihai Papahagi. A continuat pe linia dicţionarelor, când a rămas
singur: dicţionare biografice, cronologice etc.
Opera critică:1972 - Progresii, eseuri ;1976 - Retorica literară românească;
1978 - Liviu Rebreanu.
Sărbătoarea operei, eseu, ; 1979 - În
căutarea formei, eseuri; 1984 - Textul
ipotetic. Contribuţii la o istorie a hermeneuticii româneşti; 1994 - Eul suveran, studiu de
psihologie literară Bucureşti.; 1993 - Cultura
română în Statele Unite şi Canada (I,
Presa; II, Nostalgia românească); 2002 - Cultura
românească în Statele Unite şi Canada (III,
Societăţile culturale); 1996 - George
Pomutz. The Legend Lives On (lucrare
documentară despre generalul american de origine română, erou al Războiului
civil american şi consul general al SUA în Rusia); 1999 - Strategia disperării. Jurnal
american; 2001 - Dicţionarul
scriitorilor români din Statele Unite şi Canada; 2002 - Cazul Policarp Morusca (lucrare documentară); 2003 - Comunităţile româneşti din Statele
Unite şi Canada; 2003 - Breviter.
Întâlniri cu mine însumi, eseuri; 2006 - Dicţionarul
biografic al literaturii române, vol. I-II, (colecţia „Marile dicţionare”);
2007 - Cartea mea de muncă
(atelier critic), Despre noi şi despre alţii (interviu cu Valeriu Anania),
Starea de excepţie. Valeriu Anania, omul şi destinul; Amiaza cea mare - corespondenţă cu Mircea Zaciu. Etc..
Citeşte mai mult:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Sasu
http://www.adevarul.ro/locale/cluj-napoca/Profesorul_Aurel_Sasu_nu_stia_ca_IPS_Bartolomeu_i-a_lasat_in_grija_manuscrisele_0_421158321.html
http://www.gandaculdecolorado.com/interviu/8/1381-aurel-sasu--o-personalitate-de-exceptie-la-new-york
Poezia zilei: Ştefan Ioanid
Plin de lacrimi
Cine plin de lacrimi
se va prăbuşi în moartea
celuilalt? Fi-va
aceeaşi durere izbăvitoare?
Floare. Animal. Spirit?
Împotriva rănii
doar această sărăcie de pasăre.
Sălbatică. O, sălbatică!
Doarme o bucurie
o frumuseţe neîntreruptă
în acest trup fără piele
întunecând stelele
mistuitoarea lumină.
Floare. Animal. Spirit.
Un cuvânt numai spirit.
(din Prolegomenele morţii, Ed. Cartea românească, 1998)
Alţi scriitori:
Eugen Teodoru, n. 1924
Radu Enescu, m. 1994
Frumoasă plimbare prin parc. Lidia intră în vorbă cu
toţi copilaşii care ne ies în cale. Vedem două raţe care traversează lacul şi
ies pe celălalt mal, pentru somnul de noapte. La un moment dat, surprinzător,
zărim soarele la apus, de unde părea definitiv acoperit de nori. Mare şi nefiresc de roşu, oglindindu-se în
lac. Lidia susţine că nu are nici o legătură cu tot ce e în jur. Ceva suprarealist,
confirm eu. Coboară abia sesizabil, schimbîndu-se mereu la culoare, spre roşu
violet, cu subţiri fîşii de nor peste gură, apoi peste ochi, pe frunte; ajunge
deasupra unui bloc de 10 etaje, atinge planşeul suspendat deasupra, apoi cade
din ce în ce mai grăbit prin grila de deasupra blocului şi dispare de la o
clipă la alta, ca sorbit de un gînd rău. A trecut ziua, spun, vine alta, mîine.
Şi ne rememorăm întoarcerea cu căruţa lui Onu, de la pădure; cum am oprit caii,
soarele imens cobora din ce în ce mai vertiginos, ca la o catastrofă cosmică,
Andrei a numărat pînă la 58 şi soarele a fost dus, de parcă nici nu ar fi
existat. Lidia suspină: Ce repede a trecut timpul, anii ăştia! Eu: Trece din ce
în ce mai repede, aşa cum soarele pe cer - mişcîndu-se insesizabil pe timpul
zilei şi accelerînd pînă la sufocare în ultima jumătate de oră… Observ la Lidia
această spaimă privind trecerea timpului; la ea pare să aibă o conotaţie
specială, pentru simplul fapt că ea regretă că fericirea va avea un sfîrşit. Dar
în măreaţa carte Veneticii stă scris:
cine a cunoscut o clipă de fericire, a cunoscut-o pe toată!
20 sept. Abia în vis sentimentul meu atinge intensitatea
maximă: urlu de disperare, plîng de bucurie, exalt de fericire, mă înalţ în zbor…
De parcă în trezie aş trăi cu frîna de mână trasă, cu surdina pusă…
O idee: să caut prin Jurnale fragmente pentru VISE CU
POEŢI. Nichita, Mircea, Pan, Cezar I, Păunescu, Nora Iuga, Abăluţă, Felix şi
cîţi vor mai fi – ca semn că poezia se află adînc în subconştientul meu. Să-i
propun acest ciclu lui Ţone, pentru Facla
literară.
Zile şi nopţi
de literatură la Neptun, dar tot fără
subsemnatul, pe care alde Uricaru îl va sări de fiecare dată cu nonşalanţă.
Zadarnică s-a dovedit trecerea mea prin biroul dumisale.
Ieri scrisoare către Georgeta, după ce primisem de la
ea o epistolă încîntătoare.
Azi vizită ocazională la foştii colegi de studenţie
Paul şi Violeta Friptu. În living trei-patru statuete africane; dar absolut
nici o carte. Două tablouri de gang, jalnic!
Recuperez: poetele noastre se află într-o acerbă
competiţie: care strecoară mai multe şi mai îndrăzneţe sugestii
erotico-pornografice. Rodica D., Angela M. Saviana S., Nora I. Care se detaşază
în fruntea plutonului. Le urmează toate celelalte, întrecîndu-se în versuri “cu
cracii în sus”, acesta fiind un citat, desigur.
Ducerea Veneticilor
la tipografie s-a amînat pentru luni – Dulu în spital, peritonită.
Am parcurs la minister toată lista subvenţiilor
solicitate şi respinse, într-o pornire de autoflagelare. Ed. Vinea, doar 3
cărţi, dar şi cele două reviste, ceea ce nu-i de colea!
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu