Scriitorul zilei: Vasile Vlad,  n. 4 iune 1941

   

Născut la Constanţa, la scurt timp familia se mută în Bucureşti, iar tatăl va ocupa o funcţie înaltă la Ministerul Comunicaţiilor. În 1952 survine o mare nenorocire: tatăl este arestat, torturat şi se va sinicide, aruncându-se pe fereastră. Imaginea tatălui zdrobit îl şochează pe copil, care cu greu îşi va reveni.... Începe liceul M. Sadoveanu în 1956. Cercetează anticariatele, citeşte la Biblioteca Academiei. În 1960 intră la Filologie, dar va fi exmatriculat în 1961, din motive ideologice. Zilier, paznic de noapte la o Şcoală de surzi; se apropie de scriitori margiali: Alice Botez, Virgil Mazilescu, Cezar Ivănescu, Mircea Cojocaru;  în 1965 din nou admis la Filologie. În 1969 îi apar Pedepsele. În 1970 Omul fără voie, iar în 1971 Sărbătorile absenţei. Titluri care incomodează, sunt respinse, însă autorul rămâne inflexibil, nu acceptă nici o intervenţie pe textele sale. În conflict cu cenzura, urmărit de securitate. Sărbătorile absenţei este retrasă de pe piaţă. Abia în 1978 reapare cu Îndreptările doctorului Faustus sau Calea cea lungă. În 1980 va fi inclus în Colecţia Hiperion, reprezentativă pentru poezia acelor ani. Mereu susţinut de Mircea Ciobanu, practic unicul său editor, care în antologia Omul fără voie reintroduce poemele din Sărbătorile absenţei. Sprijinit şi de Al. Ivasiuc, de Ion Caraion, care îl prefaţează, de însuşi Marin Preda.  Acelaşi Mircea Ciobanu îl va reedita la Ed. Eminescu, în colecţia Poeţi români contemporani, în 1993, iar peste alţi 10 ani Cezar Ivănescu îi va scoate antologia Poeme, 2003 la editura Junimea din Iaşi. 

Un poet cu stil inconfundabil, de unii critici foarte apreciat, de alţii eludat. A publicat cele câteva titluri, după care s-a reîntors la muţenie. Caz rar întâlnit în literatura noastră, unde poeţii nu abandonează nici scrisul, dar mai ales nu părăsesc lupta pentru un loc în ierarhie, în privilegii. Prezent în Dicţionarul Marian Popa 1977, Istoria dsale nu-l mai reţine. Aceeaşi atitudine şi la criticul N.M., care nici măcar n-a scris despre poetul V.V., neamintindu-l nici în Istoria sa critică. Între poezia lui Vasile Vlad, din care nu poate fi schimbată o literă şi Istoriile care schimbă mereu fişele, când nu le rătăcesc iremediabil, poetul român, chiar excepţional - este cazul lui Vasile Vlad - se trezeşte împins de-o parte, în cea mai nedreaptă ignorare. Barbaria care se reinstalează...

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Vlad

Poezia zilei, Vasile Vlad 

Cântec pentru apropierea maternităţii

Poate murdara de pamânt înca din naşţere, 
dar poate tot de atunci colcaind de lumina.

Tu nu ai aparut în lume ca o mâna întinsa, 
nici ca o taina trecuta dintr-o palma în alt
nici ca un sturz trecut prin roțile soarelui.

Alba şi teafara
tu reprezinţi o excepţie şovaitoare.

Tu eşti un pumn de apa.
Tu eşti o continua aşteptare, 
Aşteptarea: suflet cu cocorii pe drum.
Aşteptarea: suflet cu o margine
suspendata.

Nu se poate plati cu o groapa
nimic
din adevarul frumuseţii tale, 
și nici-un cuvânt nu are îndestule trepte
ca sa te poata salta în adevarat aerul tau.

Tu eşti o simpla pauza în veşnicie
Şi eu, care cunosc disciplina silabelor, 
de asemenea.

Stau însa cu urechea pe pântecul tau
Şi aştept o zvâcnire, 
cum aştepţi zborul unei pasari gureşe
pe deasupra unei şosele cu sticle goale
pe margine.

Stau însa cu urechea pe pântecul tau
și aştept un ţipat
cum îl aştepţi în marginea scoicariilor.

În aburul secundei
vocea mea deviata
sta ca o iluzie de staniol.

Dar mâine cerul se va desface
dând ploaie, 
în tablouri vor apare ciupercile.

Şi nimeni nu va şti
ca în noaptea aceasta
cântarele minţii au fost obosite.
Și nimeni nu va şti ca în noaptea aceasta
în vârful degetelor am simţit
crescând plamânii aburoşi ai unui miel.

Alba şi teafara
tu reprezinţi o excepţie şovaitoare.
Dar nici tu nu vei şti
sufletul meu, 
strâns ca pe îndoitura genunchilor, 
aşa cum tresari
cu un fluture adormit pe umar.

Alţi scriitori:

Alice Voinescu, m. 1961

  

Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 2000

16 iulie. Duminecă. Azi noapte, vis lung cu Mircea Ciobanu care era bibliotecar, mă dusesem cu nişte colegi, mi-a dat să cercetez un manuscris de-al lui, ingenios, pagină mare plină de cuvinte intercalate cu desene: ciocul unei păsări, o pietricică, un nod, etc.  Vorbeam cu el, foarte amabil, mi s-a părut că e bine să-i determin pe colegi să-şi facă fişe, să-şi ia abonament la biblioteca aceea. Le arătam pagina lui M.C., cu încîntare.

Aseară cîteva pagini din Huguette B., imită scrierea modernă, cu mai mulţi timpi şi mai multe persoane în aceeaşi frază dar nu mă dă gata. Unele observaţii, unele notaţii sunt desigur valabile, ca şi la Nora, dar senzaţia este de contrafacere, de artificios.

Peste noapte a plouat. Acum, vreme închisă. Cum s-or descurca tinerii cercetaşi? Poate că starea mea nesuferită vine de aici.

Vorbesc la telefon cu Musica, cartea e tot la dînsa, Călina a găsit alt sediu, în Cotroceni.

17 iulie.  Nu l-am sunat pe C. de ziua lui, din moment ce e atît de ahtiat de mărimi, încît de şapte luni nu mi-a dat nici un semn.

Recuperez de la Albatros dicţionarul Şăineanu 1908, pentru că Didi mă tot sîcîia, de parcă i-ar fi trebuit dicţionarul. Doar îşi dă aere. Mă rog.

18 iulie. Aseară mare lovitură de teatru, la cel mai înalt nivel. Emil C. se retrage din cursa electorală. Mare curaj? Laşitate? O înscenare? Pentru că nu s-a făcut precizarea: hotărîre irevocabilă. Brucan se îndoieşte, unii numesc asta sacrificiu, alţii demagogie, că l-au ridicat şi apoi l-au surpat americanii, străinii, ori i-a pus securitatea cuţitul în coastă? Şantaj? Oricum, mare surpriză şi el de fapt ştie că a stricat toate jocurile, cu patru luni înainte de expirarea mandatului. Că vrea să continuie reforma, că vor fi măsuri nepopulare; lupta antimafie. Mare dezamăgire, spune: minciună, jaf, tîlhării, politicieni care vînd şi cumpără orice, inclusiv locuri în parlament. Etc. Declaraţia unui învins, a unui înjunghiat. Reproşuri: că ar fi trebuit să indice un înlocuitor, din moment ce societatea civilă a investit îl el atîtea speranţe. Retragerea lui E.C. survine după ieşirea din viaţa politică a lui Nicolae Manolescu.

Va urma


Fotografii... enigmatice.

Adăugaţi o legendă