Scriitorul zilei: Liviu Damian
http://ilazu.blogspot.ro/2012/07/scriitorul-zilei-liviu-damian-poazia.html
Citeşte mai mult:
http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/72_via-a-romaneasca-5-6-2011/66_evocari/901_liviu-damian-ie-i-i-cu-foc-stravechi-in-calea-mea.html
http://ilazu.blogspot.ro/2012/07/scriitorul-zilei-liviu-damian-poazia.html
Citeşte mai mult:
http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/72_via-a-romaneasca-5-6-2011/66_evocari/901_liviu-damian-ie-i-i-cu-foc-stravechi-in-calea-mea.html
Poezia zilei: Liviu Damian
Verb matern
Verde matern, verb matern –
Codrul te vede veşnic verde,
Nisipul te vede al nimănui,
Mutul te vede al mutului.
Harnic te văd dăruiţii cu har,
Fără de sare – duhul sărac.
Marea îţi soarbe cuvântul amar,
Munţii cu fag stâncă te fac.
Când vorba mă minte alunec din minte
Şi intru supus în infern
Decât să vântur pe vârf cuvinte
Din marele verb matern.
Mă văd prin vremi ce demult au apus:
În vârfuri de suliţi e capul meu dus
Şi-n urmă huma lacomă strânge
Verbe materne – lacrimi de sânge.
Solitar
Cuprinde-mă cu linişte, pământule,
Cum te-am cuprins şi eu cu zorul
Că am umblat la tine, destrămându-le
Viaţa ascunsă şi sfărâmând zăvorul.
Cuprinde-mă cu pace şi cu verde
Cum te-am cuprins cu rebeliuni bizare eu
Ca şi nebunul care nici nu crede
Dar nici nu poate fără Dumnezeu.
Adoarme-mă cu împăcarea calmă,
Cum te-am trezit cu grele ne-mpăcări
Că-o soartă mi-am citit-o scrisă-n palmă
Şi alta-n valurile de pe mări.
Auzi-mă cu visurile mele
Cum eu de-atâtea ori n-am auzit
Când mă chemai pe măguri între stele
La înălţare şi la spovedit.
Adună-mă cu veşnicia care
Dă floarea, dă nisipul, dă pelinul
Că am trecut cu zile trecătoare
Fără să pot a-ţi îmblânzi destinul.
Flagel
Iar alteori mă simt cuprins de ciumă
Feriţi-vă din cale, oameni buni,
N-am grai şi nu mai văd minuni,
Nu ştiu de unde-s, din ce humă.
Ieşiţi cu foc străvechi în calea mea,
Cu şumuiegile de paie şi cu păcuri,
Duceţi-mă legat pe vârf de măguri
Şi îmbrăcaţi-mă în strai de stea.
Nu mă lăsaţi s-ajung până la leagăn
Cu mâinile-ngheţate de arsuri,
Cu blestemul deşartei guri
Căzut peste ţărâna ce ne leagă.
Nu vă uitaţi în ochii mei pe drum
Şi nici la jocul vântului în scrum.
Uitaţi-vă în stele şi-n pământ,
Că doar acolo sunt dacă mai sunt.
Cărţile mele: Curtea interioară, roman, Ed. Albatros, 1983
Fotografii de vacanţă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu