Două anunţuri importante:
- Din motive obscure, a dispărut de pe blogul meu rubrica Comentarii. Rog pe eventualii comentatori să binevoiască a trimite textele pe adresa mea mail ion.lazu@gmail.com, iar eu le voi posta pe blog, menţionând autorii...
- Sâmbătă, 12 aprilie, orele 11:00, la Rotonda MNLR, va avea loc lansarea numărului de primăvară al revistei Orizont literar contemporan; tema discuţiei: Autori străini şi români şi traducerea textului literar contemporan. Participă: Simona Cioculescu, Lucian Chişu, Tatiana Rădulescu, Monica Manolachi, Ada Carol, Lidia şi Ion Lazu, Daniel Dragomirescu.
Vă aşteptăm cu drag.
S-a născut pe Crişul Alb, la Ocişor, lângă
Ţebea, din părinţi învăţători, cu bunici şi străbunici preoţi. A făcut
liceul la Brad şi Deva, a început Filologia la Cluj, dar în 1952 este arestat
pentru vina de a-l fi ajutat pe Ovidiu Cotruş, considerat "duşman al
poporului". Eliberat în noiembrie 1955, este re-arestat un an mai târziu,
în siajul mişcărilor din Ungaria şi va fi eliberat abia în 1964, cu ultimul
lot, după ce trăise sub spectrul condamnării la moarte. A făcut turul
celor mai cumplite închisori comuniste de exterminare şi a cunoscut mari
personalităţi ale detenţiei politice: Gh. Calciu-Dumitreasa (prieten de-o
viaţă), poetul C. Oprişan (mort în celulă, în 1958), Al. Ghyka, Petre Ţuţea,
Petre Pandrea, Aurel State, Nicolae Pătraşcu, Arsenie Boca.
După detenţie, continuă studiile
filologice, de data asta la Bucureşti şi va fi profesor de franceză şi
spaniolă. S-a remarcat ca scriitor, eseist, traducător.
Opera sa literară cuprinde câteva domenii:
romane şi povestiri despre lumea copilăriei la Ocişor, în care evocarea lui
Crişan este folosită ca pretext pentru descrierea psihologiei condamnatului la
moarte; jurnalele de călătorie; eseurile şi studiile ce însoţesc volumele
traduse din mari scriitori francezi, îndeosebi; şi memorialistica de
detenţie, în care evocă Jilava şi Aiudul, dar şi experienţa trăită la Piteşti
de câţiva colegi de celulă din Casimca Jilavei.
Personalitate fascinantă,
intelectual de mari resurse, unul dintre puţinii care a rezistat cu demnitate
tuturor torturilor şi umilinţelor imaginabile, un argument că omul e mai
puternic decât împrejurările, oricât de constrângătoare.
Opera: Serile-n sat la Ocişor,
povestiri, 1971; Curente
estetice contemporane, 1972; Grünewald,
album, 1972 (ed. a II-a: 1985); La
Rochefoucauld. Aventura orgoliului, (Col. "Contemporanul
nostru"), 1973; Măreasa,
roman, 1975; Călătorie spre
Soare-Răsare,1976; Crişan,
roman, 1977; Vitralii,
eseuri, 1978, Temeri, roman 1985; Căruţa cu scânduri, roman 1990; Fortul 13. Convorbiri din detenţie,
1991; Secretul Fortului 13.
Reeducări şi execuţii,1995; N.
V. Gogol şi paradoxurile literaturii moderne, (Col. "Eseuri de ieri şi
de azi"), 1996; La
capăt de drum, 1997; Drumuri
întortocheate. Jurnal de
călătorie în Asia, Europa şi America de Nord, 2001; Cei din Aciua, roman, 2004; Strigoii Ocişorului. Povestiri,
2005; Cumplite încercări,
Doamne!, 2008; Trecute
vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi.
Citeşte mai mult:
http://www.rostonline.org/rost/apr2007/petrisor-jilava.shtml
Poezia zilei, Michelangelo
Sonetul
10
Se toarnă din potire coifuri,
spade,
iar sângele lui Crist se vinde –
ciuturi!
Nu spini şi cruce vezi, ci săbii,
scuturi:
răbdarea însuşi lui Isus îi
scade...
Ar sângera spre cer până-n
Pleiade
dacă-ar sosi-n romanele ţinuturi;
s-ar face pentru pielea-i
împrumuturi
şi-n drumul faptei bune baricade!
Cum am pierdut, pot pierde-orice
tezaur,
dar cel în mantii sfinte mă
îngheaţă,
precum Meduza din ţinutul Maur.
Ce alinare ne-ar mai sta în faţă,
când ştim că-n cer n-au preţ nici
bani, nici aur
şi un alt semn a stins cealaltă
viaţă?
Traducere
de C. D. Zeletin, n. 12 aprilie 1935
Alţi scriitori:
Mircea Martin, n.
1940
Gh. Anca, n. 1944
4 iunie 1998, continuare: Ţ. încă nu a terminat prezentarea pentru Draghincescu, iar la Coşovei
nici nu a început lucrul, nu ştiu cum le va da de capăt, cum va da ochii cu
autorii. Oricum pe moment a renunţat la Facla.
Papuc a bîntuit toată ziua prin tîrg, nu cred să apară la timp cu Urmuz. Petre Stoica
a insistat să dublăm preţul lui Sebastian
in traum şi culmea e că s-a găsit un cumpărător! Iar pentru Ingo chiar
patru. A doua zi îi lansăm pe Nora şi T. G. Maiorescu, ediţii definitive,
acesta f. cusurgiu. În schimb nu aduce o floare Getei, nu adusese nici Ingo,
care ne făcuse să-l aşteptăm după închidere, apoi mă roagă să-l duc la un taxi
cu ceas, să nu-l păcălească. Se ducea la hotel Dorobanţi, o recepţie dată de
Ambasada Germaniei. T.G.M. revine şi a doua zi, tot fără o floare măcar, tot
cîrcotaş. Vrea să afle dacă s-a vîndut vreo carte. Nici una singură! Îl
lansasem şi pe Trakl, traducere P. Stoica. Interesant e că se vînd Ingo şi
Trakl, deşi costă 150 şi respectiv 100 mii lei. Ne mîndrim cu albumul Vianu.
Avem şi Antumele, deci A.T.D. roia prin
târg şi mai cerea o carte, încă una, să o dea cu autograf. Apoi Nicu lipseşte o
zi întreagă ca să dea gata Ah!, iar
eu mă descurc singur cu cele patru debuturi, lansate în sală sau la stand, unde
Lidia citeşte grozav din Claudiu Soare. Apăruse Rodica D., dar a ocolit
standul, dovadă că se simţea cu musca pe căciulă. A doua zi îndrăzneşte, se
prezintă. I-o retez: cartea va fi la lansare, aţi sosit de ieri dar ne-aţi
ocolit…
Iar cînd va fi…, aş vrea să mă îngroape într-o după amiază frumoasă,
de toamnă blajină – în aşa fel ca toţi cei care m-au avut la inimă, în afară de
omeneasca tristeţe a despărţirii, să simtă şi acea la fel de firească şi
tainică bucurie-însufleţire şi recunoştinţă că ei au rămas mai departe printre
vii, aici deasupra, într-o lume unde totuşi e mai bine să trăieşti decît să te
plângă familia…
9 iunie. Mama, despre vulpile
în vie şi neisprăvitul de boier care voia să pună foc. Să fugim, zise vulpea
cea firoscoasă, nebunul de boier e în stare să pună foc! Tîrziu, hăt, citesc
povestioara în Tolstoi. Va fi ajuns la Cioburciu transmisă prin viu grai. Dar
tot aşa de bine Contele o va fi cules din popor, de ce nu?
din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris
Va urma
Fotografii de autor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu