Scriitorul zilei: Al. Lungu, n. 13 aprilie 1924 - d. 24 iunie 2008
S-a născut la Cetatea Albă şi a suferit
toate tribulaţiile refugiilor din Basarabia, aşa încît şcoala primară a
terminat-o la Buzău, unde a început şi liceul, după care au urmat peregrinări
la Sibiu, Braşov, Cluj, Năsăud, ca să-şi termine liceul tot la Buzău. Debutase
pretimpuriu, la o revistă basarabeană translată la Bucureşti. La Buzău, cu
colegul Ion Caraion a iniţiat un caiet de poezie Zarathustra. Nu e eronat a-l încadra la „generaţia războiului”. În
1945 debutează editorial cu Ora
25, obţinând premiul Ion Minulescu. După instalarea comuniştilor se decide
să tacă, îşi va urma studiile de Medicină, devenind un reputat endocrinolog, cu
lucrări la nivel academic: Hormonii
şi viaţa, împreună cu Ştefan Milcu, 1965. În 1968, Dresoarea de fluturi şi
Timpul oglinzilor; alte titluri: Ninsoarea neagră, 1970, Armura de aer, 1973, an în care se decide să
emigreze în RFG. Al doilea Exil.
Îşi va continua cariera medicală, însă va
fi un militant fervent pentru reunirea forţelor creatoare ale literaturii româneşti
din exil, ca editor al mai multor reviste: Argo,
Galateea. O imensă corespondenţă cu literaţii exilului românesc. Vocaţia
prieteniei şi a comuniunii spirituale. Se manifestase şi ca pictor, cu
expoziţii încă în ţară fiind. Elegii
malteze, 1980, Fuga din
privelişti, 1989. În colecţia Ediţii definitive de la Editura Vinea, i-a
apărut integrala poetică, Ninsoarea
neagră, 2000. În 2001, Pictopoeme,
în 2008 , tot la Vinea, Îngerul
şi îngera.
Un mare poet, etalând surprinzătoare
mijloace de expresie, poate cel mai împlinit poet provenind din Basarabia.
Avangardism, ludic, religios, o imaginaţie prodigioasă, în multiple registre,
de cel mai ales rafinament. "Rob iubit al limbii ", vindecarea nu
şi-o putea căuta decât în poezie, văzută ca o formă aparte de exil.
Citeşte mai mult: http://limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=680
Poezia zilei, Al. Lungu
Previziuni
Prin coasta timpului buimacă
Din sineşi noaptea se adună
Ca o femeie care se dezbracă
Hipnotic sprijinindu-se de lună
Din părul ei de năruire oarbă
Omizi şi greieri vor ploua mistere
Crescînd pe suflete o iarbă
Cu adieri şi rost de alte ere
Din soldul ei vor naşte fiare
Neliniştind văzduhul blînd
Ascuns în sugrumata-nsîngerare
A vieţilor pierdute rînd pe rînd.
Alţi scriitori:
Ion Trivale, n. 1889
Gh. Bulgăr, n. 1920
Nicolae Velea, n.
1936
Marcel
Ctin Runcanu, m. 1987
10 iunie. Deci A. C. nu a
venit la niciuna dintre lansările editurii, pe cînd Ghelmez, de ex., a venit la
toate, chiar şi Nestor Ignat şi dl Ernest Verzea, plus librarul orb de la Arad,
nelipsit la toate lansările noastre, bun cunoscător şi generos cumpărător. De
fapt ce soartă tristă la poetele din jur: Singure, acre, doar Blandiana pare în
rîndul lumii. Ioana C., bătută de vînturi, Ileana M. însingurată, Angela M.
“părăsită de amant” care şi-a găsit o jună. A.C, manevrează în aşa fel ca să nu
se observe dependenţa ei de N.B., însă prezentă la toate lansările lui sau la
care vorbeşte. R.D. zîmbind oricui ar putea să scrie o cronică favorabilă.
Neluţu mi-o încondeiase pe A.M. ca sărită rău de pe fix şi teribil de
ignorantă, dar e vechiul lui stil de a se da drept foarte informat. Venind
vorba de juna amantă a lui P. Daian, sare la cazul Poe: cum o chema pe juna de
13 ani? Nu-i mai ştiu numele… El îl ştie. Discutam tema asta în casă, pe cînd
el abia făcea ochi. Ce dacă nu-i mai ştiu numele, pe moment? Dar e dintre acei
inşi complexaţi care caută în disperare vreo breşă de informaţie la celălalt,
ca să-şi aroge un ascendent, cît de cît… Acroşază diverşi inşi în trecere, vine
cu A. Chivu şi-mi cer să le dau de-o băutură. Eu: Dar de ce nu daţi voi? Astfel
de oameni…
Dar cel mai mult m-a impresionat A.T.D., care se dovedeşte un adevărat
fenomen. Şi-a scos o carte la Semne, alta la noi, a convocat sute de inşi la
lansările sale şi la cele unde a luat cuvîntul, căci deh! e secretar de
redacţie la marea revistă, toţi sunt la mîna lui... l-a adus pe Nenoiu cu doi
studenţi să facă o uvertură. Din taşca dusă de fiu-său scotea la nesfîrşit
cărţi cu autograf pentru toţi cei luaţi la ochi. S-a ocupat de tipărirea, prin
Viaţa Românească, dar la tipografia Semne a unor cărţulii Paleologu, Doinaş,
Breban, pe care, cu Caius în frunte, le lansează la Lăptărie, acolo face
oficiile de gazdă, primeşte invitaţi, împarte cu aplicaţie tuturor cele trei
broşurele, plus propria carte şi mereu cu autograf. Laborios şi eficient cît
zece la un loc, ceea ce impresionează. Îi spuneam lui Andrei Ionescu. Îl vezi
ce ocupat este? Însă mîine dimineaţă îţi poate aduce zece pagini scrise peste
noapte, dacă i le ceri. Şi scrise la cel mai înalt nivel!
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu