S-a născut în
satul Cerna din jud. Tulcea, ca fiu al unui învăţător de origine bulgară şi al
unei ţărănci românce. A făcut şcoala primară în satul natal, liceul la Brăila
şi a urmat Literele la Bucureşti. Cu sprijinul lui Titu Maiorescu a mers pentru
studii de literatură germană şi engleză la Berlin apoi pentru filosofie la
Leipzig. Acolo s-a întâlnit cu I. L. Caragiale care îl aprecia foarte mult ca
filosof, matematician şi meloman, devenit institutorul lui Luki, fiica
dramaturgului. Revenea vara în ţară şi ar fi locuit numai în zonele
montane, poate în speranţa că ftizia lui se va ameliora. A decedat prematur, la
doar 32 de ani, desigur fără să fi putut da decât o idee aproximativă cu
privire la disponibilităţile sale creative. Un volum de Poezii, 1910, îl
plasează în descendenţa lui Eminescu, a romantismului târziu şi chiar minor.
G. Călinescu îi acordă
două coloane în Istoria sa. Regimul comunist l-a resuscitat ca fiind un glas ce
cântă durerile celor asupriţi, iubirea de ţară etc. Ediţii de poezii în Editura
Tineretului; o ediţie de Opere complete, sub îngrijirea lui Valeriu Râpeanu: Floare şi genune, 1968. În
satul natal există o casă memorială Panait Cerna; există o Bibliotecă judeţeană
la Tulcea, un Liceu teoretic la Brăila, o stradă în Bucureşti ce-i poartă
numele. Timpul nu numai că şterge urmele, dar mai întâi cerne valorile, le dă
celor aleşi o şansă omenească.
Citiţi mai mult:
http://www.info-delta.ro/vestigii-istorice-39/casa-memoriala-panait-cerna-58.html
Poezia zilei - Panait Cerna,
April
În glas au
aiurări de liră,
Pe frunţi – un
răsărit de zori;
La şipot, unde
poposiră,
S-au adunat privighetori
…
Iar zeul
dragostei, April,
Din două guri
făcea o floare,
Şi fiecare
sărutare
O saluta din
crengi, c-un tril.
Visând, cei doi
îndrăgostiţi
Tot repetau în
suflet cântul;
Atunci, din
fundul văii, vântul,
Văzând cât sunt
de fericiţi,
S-a strecurat în
crengi tiptil,
Mişca un ram,
zâmbea în soare,
Şi-i îngropa sub
colb de floare,
C-un râs
zburdalnic de copil.
(Sămănătorul,
V, nr 10, 1906)
***
Alţi scriitori:
Al. Claudian, n.
1898
Emil Cioran, n. 1911
Liviu Leonte, n.
1929
25 mai. Voroneţ. ...Visul
cu tata: Tata stătea pe scaun, pe prispă la Găneasca, cu mâna dreaptă pe coapsă
(ca în pozele cu mama) şi privea spre curte. Tânăr, mai plinuţ la faţă şi
arătând foarte bine, un bărbat în putere. Cu atât mai anapoda a căzut fraza pe
care i-am spus-o, trăgându-mă aproape de el şi atingându-mi tâmpla de mâna lui:
Ce ciudat… am ajuns şi eu bătrân, de-acum… A dat din cap, în semn de aprobare,
tot fără să mă privească. Era clar că şi lui i se părea foarte ciudat ce repede
a trecut timpul. După o mică pauză, am adăugat: Ce bucuros sunt că am reuşit să
te cunosc de-a binelea…
Veneticii: Vera se gândea: Fiecare
strigăt din astea, cu atîta durere în el, e mai mult decît ai muri. Un strigăt
cu atîta durere e de zece ori cît moartea. Da, moartea cuvenită, dar de ce
atîta nedreaptă suferinţă?
Cu mirare aflu la Radio că în Anglia sunt la modă biografiile şi
autobiografiile, scrise chiar de persoane încă tinere. Deci nevoia de concret, consecutiv
saţiului de atîtea născoceli şi ficţiuni.
De ce ne-am mira de lipsa de pudoare a nouăzeciştilor? Nu se lasă mai
prejos faţă de reclamele pentru tampoane Johnson, libresse, care se adaptează
corpului tău, se deschid ca o floare, te menţin curată şi uscată mai mult timp
- această truculenţă a limbajului, exhibarea biologiei intime, mă speriase la
F. Celine, dar el nu era o stranietate, ci doar un precursor…
Delos, insula unde se năşteau zeii – acolo nu se admiteau naşterile şi
nici morţile. Acum insulă pustie.
Veneticii: Tanti Dona, care în
copilărie ne punea porecle caraghioase, de preferinţă în ruseşte, poate
amintindu-şi de satul natal: Ionel din Valea Seacă, Oreadnicul, Gavanusul;
Sindromul pentru Unchiul M., Panseta pentru tanti M. Iar în ce-o priveşte, se
iscălea Staraia Lisiţa (Vulpea bătrână).
Mama: Vrei să desfaci un nod afurisit, care nu se lasă, te străduieşti
– îţi cresc unghii!
Nu regretăm viaţa aşa umilă cum a fost ea pentru noi, ci regretăm viaţa aşa cum
ne-am fi dorit-o…
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu