Scriitorul zilei: Anatol Ciocanu, n. 3 iunie 1940
„Ce singuri am rămas:
ne-a părăsit şi iubirea cea mare
care ştia să împartă egal
totul ce era divin şi - încîntare-
de putregai,de registru mortal...
Ce singuri am rămas:
ne-au părăsit,ca două ape, părinţii
şi două izvoare-n rădăcini au secat ,
şi-n două albii uscate doar amintirile-s sfinţii
plutind cu giulgiul înlăcrimat.
Ce singuri am rămas:
a-nceput să prindă albeaţă chiar şi răsăritul,
nu mai vedem soarele de la un timp,
e după pînze albe şi reci mult doritul
strop de lumină, fierbintele nimb.
Ce singuri am rămas:
ne-a văduvit şi toamna, plecată,
de-aromele ei cu dulci nostalgii,
rîndunica nu mai vine să bată
la geamuri cu-aripi de zbor, străvezii.
Ce singuri am rămas:
Pe lume-numai eu şi cu tine
Îmbrăcaţi în acelaşi regret demodat,
Care numai trupurile noastre vineri
Şi nu mai poate fi dezbrăcat -
Ce singuri am rămas...”
***
Poetul basarabean s-a născut în satul Mălăieşti din judeţul Bălţi într-o provincie care pe atunci mai era a României, dar care urma să fie ocupată de sovietici la sfârşitul acelei luni iunie 1940. A făcut Universitatea din Chişinău şi a fost ziarist la revista Moldova, apoi la Glasul naţiunii. A debutat cu poezii în 1957 şi a continuat să publice volume de versuri, mereu în acelaşi registru cantabil, poezii luminoase, cu încredere în om şi în darurile vieţii, cu iubire faţă de sat şi de tradiţii. A tradus din Giuseppe Ungareti.
Opera: • Sărutul soarelui, 1965; An neobişnuit, 1967; Struguri în amiază. Oameni şi locuri din Moldova, 1968; Sonetele câmpiei, ; Firul Ariadnei, Chişinău, 1970; Cântece de-acasă, 1971; Dimineţile Patriei. Oameni şi locuri din Extremul Orient, 1976; Alte cântece de-acasă, 1978; Vine, vine primăvara..., 1981; Strugur dulce, lan de aur, 1983; Vârsta teiului, 1984; Despre-o viţă şi-o bobită..., 1986; Spicul şi steaua, ; Flori de tei deasupra noastră..., Bucureşti, 1995; Cântecele mântuirii, Bucureşti, 2001; Toga iluziei, 2003; Pasărea speranţei, 2007; 101 poeme, 2009; Apropierea de ţărm, 2010.
Poezia zilei
Mi-am lăsat sufletul-zmeu:
Haide, zboară, dacă poţi!
Lasă naibii-acest cupeu
din vagonul fără roţi!
Ei, acolo-n nori, e bine?
Tare bine!
Aici veşnic aş rămâne !...
Ba ţi-a fi!... Şi-l trag la mine...
ion Lazu: Impresii dintr-o seară la Bookfest
„Ce singuri am rămas:
ne-a părăsit şi iubirea cea mare
care ştia să împartă egal
totul ce era divin şi - încîntare-
de putregai,de registru mortal...
Ce singuri am rămas:
ne-au părăsit,ca două ape, părinţii
şi două izvoare-n rădăcini au secat ,
şi-n două albii uscate doar amintirile-s sfinţii
plutind cu giulgiul înlăcrimat.
Ce singuri am rămas:
a-nceput să prindă albeaţă chiar şi răsăritul,
nu mai vedem soarele de la un timp,
e după pînze albe şi reci mult doritul
strop de lumină, fierbintele nimb.
Ce singuri am rămas:
ne-a văduvit şi toamna, plecată,
de-aromele ei cu dulci nostalgii,
rîndunica nu mai vine să bată
la geamuri cu-aripi de zbor, străvezii.
Ce singuri am rămas:
Pe lume-numai eu şi cu tine
Îmbrăcaţi în acelaşi regret demodat,
Care numai trupurile noastre vineri
Şi nu mai poate fi dezbrăcat -
Ce singuri am rămas...”
***
Poetul basarabean s-a născut în satul Mălăieşti din judeţul Bălţi într-o provincie care pe atunci mai era a României, dar care urma să fie ocupată de sovietici la sfârşitul acelei luni iunie 1940. A făcut Universitatea din Chişinău şi a fost ziarist la revista Moldova, apoi la Glasul naţiunii. A debutat cu poezii în 1957 şi a continuat să publice volume de versuri, mereu în acelaşi registru cantabil, poezii luminoase, cu încredere în om şi în darurile vieţii, cu iubire faţă de sat şi de tradiţii. A tradus din Giuseppe Ungareti.
Opera: • Sărutul soarelui, 1965; An neobişnuit, 1967; Struguri în amiază. Oameni şi locuri din Moldova, 1968; Sonetele câmpiei, ; Firul Ariadnei, Chişinău, 1970; Cântece de-acasă, 1971; Dimineţile Patriei. Oameni şi locuri din Extremul Orient, 1976; Alte cântece de-acasă, 1978; Vine, vine primăvara..., 1981; Strugur dulce, lan de aur, 1983; Vârsta teiului, 1984; Despre-o viţă şi-o bobită..., 1986; Spicul şi steaua, ; Flori de tei deasupra noastră..., Bucureşti, 1995; Cântecele mântuirii, Bucureşti, 2001; Toga iluziei, 2003; Pasărea speranţei, 2007; 101 poeme, 2009; Apropierea de ţărm, 2010.
Poezia zilei
Elena Vizir: Mi-am lăsat sufletul-zmeu...
Mi-am lăsat sufletul-zmeu:
Haide, zboară, dacă poţi!
Lasă naibii-acest cupeu
din vagonul fără roţi!
Ei, acolo-n nori, e bine?
Tare bine!
Aici veşnic aş rămâne !...
Ba ţi-a fi!... Şi-l trag la mine...
ion Lazu: Impresii dintr-o seară la Bookfest
 | |
| Petru Ursache, Ion Lazu |
 |
| Marin Codreanu, Ion Lazu, Maria Niţu, Lucian Gruia |
 |
| Magda Ursache, Radu Mareş, Bedros Horasangian lansând Deplasarea spre roşu, de R.M. |
 |
| Lansare Magda Ursache şi Petru Ursache, ed. Eikon (Paul Schuster, Dan Anghelescu, Flori Bălănescu, Camelian Propinaţiu, Iordan Datcu, Simona Cioculescu, Maria Niţu Ion Lazu: Fotografii...(Buşteni, III) |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu