http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-damian-necula.html
Alţi scriitori din Calendar: Mihail Kogălniceanu, n. 1817 http://www.crispedia.ro/Viata_si_opera_literara_a_lui_Mihail_Kogalniceanu_in_date
Nicolae Filimon, n. 1819
http://www.referat.ro/referate_despre/nicolae_filimon-fisa_biografica.html
Poezia zilei: Andrei Ciurunga
Greva foamei
Limba fiere şi cenuşă,
ochiul tulbure vâscos,
mâna piele, pulpa os,
pâinea - munte după uşă.
Şapte ceruri fără mană,
şapte holde fără spic,
şapte blide cu nimic,
şapte zile de nehrană.
Azi e luni, va fi şi vineri
şi va fi duminică.
Gândul se cuminecă
numai cu luceferi tineri.
Nu fasole, ci dreptate,
nu cartofi, ci lanţul frânt,
nu tărâţe, ci pământ,
nu mălai, ci libertate!
Gura a răcnit în sine:
- Na-vă sânge, na-vă trup,
rupeţi-l cu dinţi de lup,
beţi cu sete de jivine.
Mie daţi-mi ale mele:
casa ce-a căzut în bot,
holdele cu grâu cu tot,
largul cerului cu stele!
...
Sufletul s-a şters în zare,
nimeni... nicăieri... pustiu...
numai temnicerul viu
fluierând pe coridoare.
(din Poeme cu umbre de gratii, Ed. Sagittarius, 1996)
O pagină de Jurnal, 1994
(Continuare 18 aprilie 1994) Azi trec pe la
facultatea de Geologie şi dl prof. Simon Pauliuc îmi povesteşte refugiul său.
Fusese, la 16 ani, diacon la o biserică unde cumnatul lui era preot. Avea
veleităţi muzicale, cunoştea notele, conducea corul. A învăţat într-o şcoală
improvizată, fostă casă a cuiva, de chirpici, cu 4 lămpi de gaz, 50 de copii,
iarna. Primul refugiu în martie ‘44,
ajung la Turnu Măgurele; mama rămîne acolo, el pleacă înapoi, altfel era considerat
sabotor. La 22 august trece iar Prutul, are loc un bombardament, se pierde de
soră-sa şi de cumnat, îl ajută pe un bogătaş cu caii speriaţi de bombe, apoi îl
iau doi fraţi greci bogaţi. La Ianca, noaptea, le ajută pe gazde să sape un
gropan sub vatra din tindă, îl ard, îl muruiesc cu pleavă, îl ard din nou şi
toată noaptea cară saci, dimineaţa treaba era gata, vatra cu cărămizile la loc
– deci un procedeu de pe vremea năvălirii tătarilor. Noaptea în tren i s-au
furat ghetele, şi-a încropit nişte opinci, aşa a ajuns înapoi la Turnu
Măgurele. S-a făcut învăţător de clase primare şi în particular a terminat
liceul, cu note foarte bune, aşa că a intrat la facultate fără examen de
admitere, la Naturale, pe atunci. Din anul doi l-a luat Ianovici pe lîngă el.
Niciodată nu a avut curaj să arate actul său de la şcoala de diacon, dar are
acel act oficial. Maică-sa era dinspre Herţa, făcuse primele două clase în
limba germană.
Om cu mintea
ascuţită; doctor docent. Conducător de multe doctorate. La geologie nu exista
curs universitar pe care să nu-l poată ţine. Muncitor cât cuprinde, neobosit.
I-a spus cândva unui fost coleg, acum cercetător la Institut, asistent cu
jumătate de normă la mineralogie, ca să mai facă rost de un ban, câte cursuri
predă în acel trimestru. Acela, om cu deosebire comod, s-a îngrozit. L-a
întrebat, sincer excedat: Da’ te ţin bal’malele? (îi era lene să pronunţe
cuvintele întregi...).
(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris)
Va urma
(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris)
Va urma
Cărţile din bibliotecă : Anton Dumitriu, Emil Cioran.
ion lazu - Fotografii de vacanţă : Amurgul pe lac. Raze şi ... raţe...
În fond, dacă Istoria lumii s-ar ţine după istoriile popoarelor şi naţiilor; iar acestea din urmă, din cele mai durute istorii ale oamenilor mereu necăjiţi, obidiţi, poate Alta ar fi Faţa ei de Acum... Dar, cu Minciuna, Curva şi Vicleanul-asasin la cîrmuirea trebilor, cum, Doamne s-arate altfel?
RăspundețiȘtergereMartirii au murit de pomană. "Memoria" lor o cultivă parşivii. Care ştiu să-ntoarcă mereu situaţia în favoarea lor. Cineva spunea că politica e cea mai mare plagă, cel mai distrugător cancer sau boală ruşinoasă a omenirii. Cu asta ar trebui să înceapă mamele şi învăţătorii să-şi crească şi educe copiii şi în Numele Dragostei nemediate faţă de Om: Neam şi Străin.
Milenii de supravivenţă ne-au mînat însă numai din minciuni şi crime-n şi mai mari minciuni şi crime. Omul - vieţuitoare vînată pînă la exterminare de către neoameni, supravieţuind numai el ştie cum...
Culai