Scriitorul zilei: Grigore Hagiu   http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-grigore-hagiu-poezia.html 


Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

(continuare 11 iunie 1994) Veneticii: Unul în prăvălia tatei îi ghiceşte măcelarului Marin X că va trăi 65 de ani. Şi aşa a fost, confirmă tata. Măcelarul, ca amic, l-a înjurat. Ghicitorul, care o mai păţise, zice: Dă de-o ţuică! I-a dat. Apoi i s-a uitat în palmă tatei şi i-a spus: Dumneata ai să trăieşti 92 de ani. Tata i-a dat două ţuici. Nu ştie cine era acel ins, sau nu şi-l mai aminteşte. Acum speră ca previziunea aceluia să se adeverească: 92 de ani. Îmi precizează: Tu, Ionele, mă vezi că mă mai ţin. Dar să ştii că mi-e foarte rău: ameţelile, slăbiciunea, astea mă omoară...

Subiect pentru Memorialul durerii: Ce a reprezentat pentru dv în detenţie poezia lui Eminescu? Concret. Cunoaşteţi versuri? Vi le recitau alţi deţinuţi?

Aflu că în Basarabia sunt doar 2,4 % păduri, prin comparaţie cu alte ţări europene, unde cifra ajunge la 25%. Să propun societăţii civile şi autorităţilor din Ministerul silviculturii să le dăruim cantităţi suficiente de puieţi pentru replantări masive.

Colega tatonează de cîtva timp ideea monarhistă. Citeşte interviurile cu Coposu. Ieri, f. indignată că ploieşteanca noastră nu a văzut în două luni niciunul dintre muzeele Parisului. Pare să creadă că acest doctorat îi strică de tot viaţa colegei.

Azi pe alee spre staţie îi depăşesc pe colegii de an Victoraş şi Paul P., abia mişcîndu-se, doi rablagiţi. Peste cîteva minute mă văd cu Emil A., şeful de promoţie, care-mi spune că tocmai s-a uitat pe nişte poze din studenţie. Ce tînăr erai, Nelule! exclamă. Mă uit de aproape la el, despre care Angela spune că nu l-au atins anii şi văd cearcăne gălbui, ceva nesănătos la tenul lui. Blugii îi scot în evidenţă picioarele strîmbe. Zice că sunt prea slab. Păi aşa sunt de cînd ne cunoaştem, zic.

Ieri, la Tîrgul de carte de la T. Naţional. Standurile străine îţi iau ochii, iar la noi, mare sărăcie! Fiecare editură n-a scos în doi ani decît 10-20 cărţi, mai mult traduceri şi prea puţini autori români. Te pup în fund, conducător iubit, titlul unei cărţi de D. Bănulescu. M.C. foarte răspicat, căci cu o zi înainte îşi dăduse demisia. La Fiat Lux în stand, cele două coperte desenate de mine, la cărţile mele încă neapărute. Porcul de Dumitraşcu, duhnind cumplit a băutură, gras, cu fundul pînă la călcîie, discută cu un domn de lîngă mine, dar se face că nu mă vede. Ăsta-i omul! Adică dihania…

Va urma 


Opriţi dezastrul Roşia Montană!
Citiţi: Există alte metode moderne în afară de cianurare! 
http://www.pressalert.ro/2013/09/metoda-cianurarii-nu-este-singura-posibila-la-rosia-montana-ce-spune-un-expert-despre-adevarurile-ascunse-ale-proiectului/

Cărţile din bibliotecă  

ion lazu - Fotografii: Lecturi cu public la BCU, Fundaţia Carol I:
1. Poezii la prima vedere - Gabriela Toma   
Poeta se prezintă (pe Reţeaua literară):

Despre mine : Absolventa a Facultatii de Litere, Master Teoria Literaturii - Universitatea Bucuresti, bursa Erasmus la Royal School of Library and Information Science din Danemarca. Am debutat in Noul Horizont - Cofa de vigia. Suplemento cultural de creatión artística y vigilancia tecnologica (noiembrie 2007), publicaţie a comunităţii române din Valencia, iar in tara - la Revista Tomis (aprilie 2008). Pe tot parcursul anului 2007 am participat la Atelierul de creaţie „Poezie în viaţă” coordonat de Nina Vasile, iar în decembrie am citit in Cenaclul Euridice.

G.T, în portocaliu, alături de poeta Cornelia Maria Savu (a moderat soareaua, suplinindu-l pe Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul Proiectului, absent...) şi de cei trei susţinători ai săi.

2. Cele mai frumoase poezii - Anca Mizumschi, Nicolae Tzone  

Susţinătorii lui Nicolae Tzone.

Cornelia Martia Savu, ascultîndu-l pe Nicolae Tzone, Anca Mizumschi, alegându-şi poemele şi un fotoreporter cu aparatele sale.

Cupola elegantului foaier al Fundaţiei.

Cei trei actanţi ai secţiunii Cele mai frumoase poezii. Au absentat: Mihai Gălăţanu şi Horia Gârbea (aflat în străinătate...) 

Poeţii N. Tzone şi Anca Mizumschi, pe Strada de C'Arte (Proiect ce a atras 34.000 lei de la ACFN ...şi 3-4 spectatori în sală...)