Scriitorul zilei: Geo Dumitrescu http://ilazu.blogspot.ro/2012/09/scriitorul-zilei-geo-dumitrescu-poezia.html
Alţi scriitori din Calendar:
Vasile Pârvan http://www.ziaruldebacau.ro/2011/06/25/84-de-ani-de-la-moartea-marelui-istoric-arheolog-si-scriitor-bacauan-vasile-parvan.html
Valeriu Râpeanu http://ilazu.blogspot.ro/2011/11/poezia-zilei-ion-lazu-in-zori-lui-edi.html
Poezia zilei : Vintilă Horia (1915-1992)
A murit un sfânt
A murit un sfânt undeva,
Lumea spune că e floarea de tei
Care miroase aşa.
Amanţii lunecă pe alei
ca nişte nave pe-o apă roşiatică
Vântul aduce fremătând dinspre ei
Zvonul din sărutarea văratică.
Strâmba, ca o stafie a zilei trecute,
Învie din colină luna lunatecă.
Visele şi cireşele sunt pe trecute,
Navele au ancorat în iarba udă,
Numai floarea de tei cu degete mute
Mângâie luna galbenă, nudă.
Doamne, cine miroase aşa
Din luna nudă, până-n pajiştea udă?
- A murit un sfânt undeva.
(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)
Invitaţie la lectură:
Ion Lazu - Odiseea plăcilor memoriale, editura Biblioteca Metropolitană Bucureşti, 2012
cartea poate fi descărcată gratuit:
http://www.bibmet.ro/Uploads/Lazu_OdiseaPlacilorMemoriale.pdf
Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994
Va urma
Alegeri la Filialele din Bucureşti
De la poeta Cornelia Maria Savu am aflat rezultatele alegerilor pentru preşedinţii de Filiale din Bucureşti.
Poezie: Dan Mircea Cipariu
Proză: Aurel Maria Baros
Critică şi istorie literară: Radu Voinescu
Dramaturgie: Horia Gârbea
Traduceri: Peter Shrager
Literatură pentru copii: Valeriu Stan
Cărţile din bibliotecă
Ion Lazu - Fotografii de sezon - Povestea unui Amurg, III
Alţi scriitori din Calendar:
Vasile Pârvan http://www.ziaruldebacau.ro/2011/06/25/84-de-ani-de-la-moartea-marelui-istoric-arheolog-si-scriitor-bacauan-vasile-parvan.html
Valeriu Râpeanu http://ilazu.blogspot.ro/2011/11/poezia-zilei-ion-lazu-in-zori-lui-edi.html
Poezia zilei : Vintilă Horia (1915-1992)
A murit un sfânt
A murit un sfânt undeva,
Lumea spune că e floarea de tei
Care miroase aşa.
Amanţii lunecă pe alei
ca nişte nave pe-o apă roşiatică
Vântul aduce fremătând dinspre ei
Zvonul din sărutarea văratică.
Strâmba, ca o stafie a zilei trecute,
Învie din colină luna lunatecă.
Visele şi cireşele sunt pe trecute,
Navele au ancorat în iarba udă,
Numai floarea de tei cu degete mute
Mângâie luna galbenă, nudă.
Doamne, cine miroase aşa
Din luna nudă, până-n pajiştea udă?
- A murit un sfânt undeva.
(din Poezia românească din exil, Ed. ICR, 2006)
Invitaţie la lectură:
Ion Lazu - Odiseea plăcilor memoriale, editura Biblioteca Metropolitană Bucureşti, 2012
cartea poate fi descărcată gratuit:
http://www.bibmet.ro/Uploads/Lazu_OdiseaPlacilorMemoriale.pdf
Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994
11 iunie 94. La parastasul
M.Eminescu-Gh.Eminescu de la ora 12 la biserica Precupeţii Noi. Preot Nicolae
Cozma, nepot de-al lui Ion Creangă şi un alt preot mai tînăr. În strană, maica
Sica. După veşnica pomenire Nicolae Florei spune ceva despre poeziile lui
Eminescu de după 1883 apoi cîntă Tatăl nostru şi o Priceasnă. Printre participanţi:
Pan Vizirescu, Pan Izverna, acad. Valentin Georgescu, Gh. Bulgăr, Iolanda
Eminescu, primul magistrat femeie din România. Suntem invitaţi la părintele
Cozma vreo 12 inşi, inclusiv Dan Tărchilă cu soţia. Fiindcă sunt pentru prima
dată invitat aici şi pentru că sunt basarabean refugiat, mi se oferă locul de
onoare din capul mesei. Dna Florei e din Soroca, refugiaţi în 1940. Pe el îl
vizitasem mai an la Bocşa. Vorbim de moartea suspectă a lui Eminescu, de cartea
lui N. Georgescu, de masonerie, de Veronica Micle, iar Florei despre succesele
lui la Kazan, Ufa şi Celiabinsc. Ruşi pătimaşi după voci de bas. Un român îl
aşteaptă după spectacol ca să poată vorbi cu el în limba natală. Îl îndemnăm
să-şi scrie memoriile. L-am felicitat pe Vizirescu pentru Memorialul durerii. Maica Sica mi-a dat colivă pentru Lidia, ştiind
ce mult îi place. Mereu atentă la celălalt, cu gând să facă un bine.
12 iunie 94. Mi s-a defectat
reportofonul şi nu am bani să-l repar, tocmai acum cînd aş avea mai multă
nevoie. Dacă M. C. şi-a dat demisia, să spun adio şansei de a apărea cu
Rămăşagul în colecţia Scriitori români de azi.
De unde
senzaţia că m-am îndepărtat de marea răscruce a vieţii? Şi cealaltă senzaţie:
că eu şi prietenii mei trăim de fapt în lumi paralele? Popovici, Izverna, Andreiţă,
Noni Cristea – oameni pe care îi simt aproape doar cînd suntem împreună şi care
pînă la următoarea noastră întîlnire lasă găuri mari în atenţia lor, în a mea…
Ce cred despre
Gutemberg? Că dîndu-i autorului posibilitatea de a fi tipărit şi citit şi
indexat, le-a dat măcar o iluzie scriitorilor, ceva în care să creadă, pentru
care să trăiască: în mai multe locuri şi timpuri… Pe de altă parte, inovaţia
lui ar putea fi considerată o diversiune de proporţii planetare.
Ce cumplită
pornirea de a-l distruge nu numai fizic, dar şi psihic pe deţinut! E
inepuizabilă inventivitatea umană cînd e vorba să-l umileşti, să-l reduci la
zero pe duşman, când îl ai la mînă, după ce l-ai înhăţat, l-ai lipsit de
drepturi şi mijloace de apărare, l-ai bătut, schingiuit, înfometat, terorizat...
De fapt tirania vrea să se asigure că are la dispoziţie absolut toate
mijloacele, inclusiv torţionarii de rigoare, pentru a face din om neom. Că mai
ales cei care fac caz de valori, principii, convingeri, omenie, curaj, cinste,
demnitate, dreptate, credinţă etc. - mai ales ăştia - trebuie făcuţi să muşte
ţărîna!
Revista ecumenică! A popilor securişti şi a securiştilor din literatură
pe vremea lui Ceauşescu... Cine credeţi că sunt pravoslavnicii? Dinu S., Paul A., Ion D.
B., Mihai N., Nicolae D… După ani de neruşinare, imposibil să ajungi un om
decent, cu demnitate, cu obraz măcar. Va urma
Alegeri la Filialele din Bucureşti
De la poeta Cornelia Maria Savu am aflat rezultatele alegerilor pentru preşedinţii de Filiale din Bucureşti.
Poezie: Dan Mircea Cipariu
Proză: Aurel Maria Baros
Critică şi istorie literară: Radu Voinescu
Dramaturgie: Horia Gârbea
Traduceri: Peter Shrager
Literatură pentru copii: Valeriu Stan
Cărţile din bibliotecă
Ion Lazu - Fotografii de sezon - Povestea unui Amurg, III
Doamne, cînd rătăceşti într-o asemenea Natură, uiţi că - prin neoameni - ai uitat pe Pămînt iadul...
RăspundețiȘtergereC. Naturafilu