miercuri, 7 august 2013

Scriitorul Petru Ursache ne-a părăsit...
http://ilazu.blogspot.ro/2012/05/scriitorul-zilei-petru-ursache-la-81-de.html
Ferparul USR Filiala Iaşi
Lidia în recital: Frumoasa fără corp, Eminescu - 120, la Casa Eminescu de la Copou-Iaşi, 15 iunie 2009


eminescu, iaşi:



Poezia zilei: Gh. Andrei Neagu
Candela

Luna curge uleioasă
În paharul nopţii plin
Mi-a fugit gândul de-acasă
Şi s-a înecat în vin.
M-ai chemat şi am venit
Ca un gînd hoinar de vară...
Geamul tău tivea pierit
Întunericul de-afară.
Fluieram în toiul nopţii
Melodia ca un semn
Să deschidă cadrul porţii
Pentru care plâng şi gem
Ca profanul în băltoacă.
Luna albă ca un tort
Răsărită după toacă
Învelea frunzişul mort.
Nu veneai, eram degeaba
Singur ca un felinar
Geamul tău avea beteala
Somnului venit fugar,
Obosit de calea lungă
Străbătută în zadar..
(Poeme din templu, 2013)


ion lazu - O pagină de Jurnal, 1993
23 nov. Victoria lui Şt. Aug. Doinaş şi a lui Mircea Ciobanu asupra lui Eugen Simion şi a unui provocator de a IMGB, adus cine ştie cum, în emisiune, ca voce din public. Un provocator cu mult tupeu, dar nu îndeajuns de abil. Şi E.S., lângă acest scelerat. Îl susţii pe Ilici, dar cum şi până unde?!
Bucuria de a-l asculta la prima oră pe Valentin vorbindu-le colegilor dezlănţuit, elogios şi surprinzător de adecvat despre excelenţa recitalului Lidiei, despre înaltul ei profesionalism. Spune: „Fusesem vineri la Purecele, cu Horaţiu Mălăele şi în afară de jocul lui, nimic nu m-a convins. Pe cînd la Lidia totul a fost perfect structurat şi interpretat. Am ieşit de acolo entuziasmat, în viscol, şi am mers pe jos pînă acasă, foarte emoţionat şi bucuros de succesul Lidiei…”
Mă întreb ce fel de viaţă i s-ar potrivi mai bine unui om cu slabă memorie. Nu-i vorbă, o bună memorie ţi-e de ajutor în indiferent ce domeniu! Mă interesează însă celălalt caz. Cred că o proastă memorie i s-ar potrivi unui ticălos, unuia care linguşeşte, unui orgolios - ca să-şi înghită înfrîngerile…
Diferenţa dintre M. Eliade şi Iorga ca oameni de geniu şi colegii mei ca bieţi cetăţeni de rînd este că primii gîndeau în forţă încă de la 15 ani (vezi chiar operele celor doi!), pe cînd ceştilalţi ajung să spună cîte un lucru deştept abia spre bătrîneţe. Urechişti? Dar nici acum nu te poţi aştepta la sclipiri…
24 nov.  Lupta politică se ascute. Convenţia Democratică nu se prezintă la Cotroceni, învinuindu-l pe Iliescu de declaraţii mincinoase, precum că i s-ar fi promis că Regele nu va veni, iar Coposu ar considera viaţa regelui în pericol. CD declarase că nu participă la 1 Dec. dacă nu este acceptat Regele. Se vede la Ilescu o frică de Rege şi de Coposu, de unde ideea aberantă că participarea Regelui ar arunca o pată asupra sărbătorii naţionale. Numai enormităţi, debitate într-un moment de panică. La Cotroceni, pe cîte două scaune, ca să pară mai mulţi, Păunescu şi Vadim, plus Surdu, care promite să aducă delegaţii din fiecare judeţ, să suplinească astfel golul lăsat prin nevenirea Convenţiei.
Curios? Şi cu învăţători ca dl Vucea, dar şi cu alţii ca dl Trandafir, unii au învăţat carte şi au ajuns oameni de seamă, iar alţii nu au mişcat nicicum, pentru că în conştiinţa lor nu s-a mişcat nimic, în rău sau în bine – poate pentru că acolo, în adîncul lor, nu era nimic care să răspundă chemării spre lumina spiritului. Oricum, asupra şcolarului dascălul poate avea un impact extraordinar, iar dacă nu-l are, înseamnă că vina e şi a şcolarului.
În trenul Slatina-Bucureşti: Un nene Mihai din Cîrlogani-Rîmeşti de Beica, 52 de ani, 6-7 clase, lucrător la reţelele de înaltă tensiune şi staţii energetice, locuind la un cămin de pe şos. Giurgiului; îmi stîrneşte interesul încă din sala de aşteptare: se duce să verifice dacă funcţionează caloriferele. Se aşază lîngă mine, discutăm despre oamenii nimănui, care dorm prin gări. Apoi, în compartiment, îmi pune zeci de întrebări despre situaţia din ţară. I se alătură un nene Ginel de pe Olteniţei, ce mi se adresează cu dle profesor. E cizmar, are 4 copii, trăiesc dintr-un salariu. Se salvează cu ce le dau rudele de la ţară. Mă impresionează M. pentru că seamănă izbitor cu D. Alex., doar că nu e aşa înalt, însă aceleaşi trăsături; blajin, bonom, cumsecade, modest. N-a vrut să plece în Irak-Iran, s-au dus colegii şi acum sunt morţi, sau bolnavi, sau au tocat banii. Îmi spune de I. Dincă-Teleagă: Răspundea de Fundeni, o fabrică de zahăr care se pîngea că nu poate intra la termen în producţie pentru că nu are staţie energetică. Te-leagă bate cu pumnul în masă mobilizare generală, în 2-3 luni se strămută o staţie la care lucraseră trei ani, de la 7o km distanţă; inaugurare, etc, dar de fapt fabrica de zahăr nu ajunge să producă, ci livra zahăr adus pe şest de la Giurgiu, sau de altundeva.
O altă năzdrăvănie: trece Ceauşescu pe la Buda şi nu-i place cum arătau stîlpii de înaltă tensiune: mai multe linii, făcute în diverse etape, pe trasee diferite şi care, să vezi! nu aveau stîlpii aliniaţi, precum copacii din livadă…Să se alinieze! Au adus, la ordinul Ministrului EE, toate secţiile din toată ţara, s-a lucrat zi-noapte, au dărîmat stîlpi, pagube de miliarde şi într-o lună şi jumătate au aliniat stîlpii. Li s-a dat după asta cîte două luni de concediu. Iată abuzuri, pagube în avuţia ţării, însă românul nostru nu pune mîna pe condei să depună mărturie, ca astea să devină capete de acuzare împotriva unor Te-leagă…
Va urma


Cărţile prietenilor mei: Gheorghe Andrei Neagu - Poemele din templu, Ed. Olimpus, 2013




















ion lazu - Fotografii de vacanţă... În Groapa Văcăreşti, V...
Lidia şi prietena ei Valentina, revenită de la Londra anume pentru o descindere în Groapa V.
Ionu şi Valentina of London.

4 comentarii:

  1. Da Domnul Petru Ursache s-a dus, să ne vegheze de-Acum, de Sus!
    La ceas şi pentru noi sorocit de-am ajunge unde am năzuit...

    Da, Taluzul, Digul Groapei, atît de îndrăgit de alde Lazu... Păi, cum să nu trăiască şi simtă altfel decît muritorii jinduitori admirativ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Nici Petru Ursache (nume sadovenian, strămutat în renume de acest mare ieşean, paznic la poarta culturii noastre perene!), nici Tatiana Stepa (vagonetar al folkului ro) nu mi-au fost vreodată, vii, la o lungime de braţ, la reală vedere. Însă, pe amîndoi în suflet îi port pentru harul ce şi mie mi l-au împărtăşit. Din acest 7 august trecut, Dumnezeu a adăugat corului său, alături de vocea de înger, o voce de înţelept.
    Dumnezeu să îi Inveşnicească!

    RăspundețiȘtergere
  3. Verde trestie "plecată" către prieteni, pe taluz
    Conjugat cu-"ai fost odată", doar v-admir şi trec mofluz...

    RăspundețiȘtergere
  4. Dumnezeu sa-l odihneasca, in Raiul Poetilor, unde se invesnicesc toti cei care ne-au adus bucurie prin scrisul lor!
    Elisabeta

    RăspundețiȘtergere