http://ilazu.blogspot.ro/2012/08/scriitorul-zilei-ion-simut-comentarii.html
Poezia zilei: Mariana Ionescu, n. 1947
Revelaţie târzie Într-o dimineaţă m-am trezit cu trupul de argint,
totul strălucea şi n-am mai zărit soarele;
am strigat dar imeni n-a venit
ca să-mi ajute să port prin iarba înaltă
minunea ochilor şi oscioarele...
Apoi a început să cadă ninsoarea luminii
şi văzduhul clănţănea uşor,
mă chemau în grădină crinii,
păsări albe îşi aprinseseră în cer zborul lor;
toate orologiile căzuseră, prin fîntâna trupului meu,
în vraja încremenirii -
se oprise o secundă de argint,
rătăcită în marginea firii.
Rostirea numelui
Înveţi sufletul aburit să citească
numele tău de pământ, de pământ,
ţi-e teamă că la despărţirea de ulciorul lui
o să-l uite şi n-o să mai ştie
unde eşti, unde sunt.
Atunci când visul primăverii
zace bolnav în ierburile scunde,
veşted şi însingurat, îngerul serii
plânge în tăcere cu lacrimi mărunte.
Vino mai aproape de sufletul meu,
veşted şi însingurat, şi spune-i
cine îţi presară peste pleoape
somn de înger curat dincolo de
rostirea augustă a numelui.
(din volumul Alter-ego cu flori galbene, Ed. RewexComs, 2012)
O pagină de Jurnal 1994
17 martie 94. Punctul forte al religiei
creştine, al oricărei credinţe nu este, cum s-ar presupune, credibilitatea
respectivului discurs, nici măcar moralismul său, ci, în mod neaşteptat, chiar
falsa logică, ea conferind acea coerenţă cu care mintea umană se poate declara
satisfăcută, dîndu-i cale liberă sufletului, să nu stea la târguială, ci să adere
la ce-i convine lui…
20 martie 94. De dimineaţă cu A. şi
Elena în parc. Apoi la biserica Sf. Elefterie unde a fost depus Liviu Călin. De
faţă Pan Izverna, T.Vîrgolici, C. Baciu, Ileana Mălăncioiu, Ulici, Bălăiţă,
Mircea Martin, Magdalena Bedrosian – tatăl ei e preot chiar la Sf. Elefterie,
Dan Grigorescu, Ion Ianoşi, Zigu Ornea (care ţine un discurs), Irina Mavrodin,
Cornel Popescu, Traian Iancu, Dna Vulcănescu, Lucica Crăciun, Maria Bănulescu.
Biata soţie, care mai că se prăbuşea dintre cei doi care o susţineau…Ultimele
mîngîieri, sărutarea din urmă, pe mînă, pe frunte, pe ochi. 1930-1994, o tumoră
benignă, la plămîni, atipică, dar a survenit o hemoptizie şi stopul cardiac.
Dar ce a fost
aseară? Spectacolul Lidiei la Pod, în
mare formă, foarte stăpînă pe recital, un triumf, trei bisuri foarte simpatice
şi la urmă le-a zis studenţilor: Dar voi nu vreţi să mai daţi spectacolul? Ce
mai vorbă, nu doar lui Cătălin Naum, ci tuturor studenţilor le-a făcut o
impresie extraordinară, ceea ce Naum mi-au spus-o şi în particular, la cabine,
după aceea.
Dar vreau să
spun că şi spectacolul lor mi s-a părut excelent, nu doar un montaj, ci un
recital tot în stilul Lidiei, adică cu muzică, mişcare, interpretare, mimică,
totul de mare rafinament, pe texte din Grigore Vieru şi Leonida Lari, care i
s-au părut şi Lidiei valabili ca poeţi. Păcat că nu i-aţi chemat şi pe autori,
le-am zis, s-ar fi simţit foarte flataţi. Acest Cătălin Naum nu vrea
publicitate, e de părere că dacă studenţilor le place teatrul şi îl fac cu
dăruire, nimic altceva nu mai contează (inclusiv aprecierea publicului). Ca o
fatalitate, par să se ascundă şi să se baricadeze în acest Pod. Unde Lidia a
activat cu ani în urmă. În sală Pan Izverna, Petrică şi Mariana Lungu, Lucia
Negoiţă, maica Sica, pe care o însoţim la revenirea spre piaţa Romană:
încîntată de prestaţia Lidiei, lăudînd-o din tot sufletul: Dumneata ai aripi,
zice buna doamnă. Sunt momente frumoase, seri care ai vrea să nu se mai
termine…şi bucuria succesului net al Lidiei, chiar venit aşa de târziu...
(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris)
Va urma
Cărţile din bibliotecă: Nicolas Dima, Paul Eugen Banciu.
Ion Lazu: Fotografii de vacanţă - expoziţia din baie şi din sas (Pietre şi Oameni pe care i-am întâlnit...)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu