Postare pentru mâine, când suntem în drum spre casă...
Poezii de pe vremea cenaclului Labiş...
Datină
Colţii ierbii şi ai ploii
Fraged fierăstrău ne sânt
Şi ne ieste scaldă-naltă
Fluviul limpedelui vânt
Codrul umbra şi-o înclină
Să ne scrie în lumină
Stele Păsări, floare, nor
Ne ating în vis şi-n zbor
Când sorocul ne ascunde
Vântul nu mai ştie unde
Păsările nu mai zboară
Strelele în prund coboară
Şi cu datină curată
Iarba, ploaia ne mai cată...
1968, Pocola - Beiuş
Imagini din Athina
Poezii de pe vremea cenaclului Labiş...
Datină
Colţii ierbii şi ai ploii
Fraged fierăstrău ne sânt
Şi ne ieste scaldă-naltă
Fluviul limpedelui vânt
Codrul umbra şi-o înclină
Să ne scrie în lumină
Stele Păsări, floare, nor
Ne ating în vis şi-n zbor
Când sorocul ne ascunde
Vântul nu mai ştie unde
Păsările nu mai zboară
Strelele în prund coboară
Şi cu datină curată
Iarba, ploaia ne mai cată...
1968, Pocola - Beiuş
Imagini din Athina
 |
| Nepotul Orestis. |
 |
| Pe Likapedus, cu Acropole la tâmplă... |
 |
| Athina văzută de pe muntele Penteli. |
 |
| La Marea Egee, staţiunea Nea Makri. În plan depărtat, insula Eubeea. |
 |
| Ne-om înţelege, fie în greaca nouă, fie în română... |
Discret ca un Duhovnic, de la Athina vine Ionul nost, desagii bucşiţi cu amintiri. Doar pozele-i arată cît le-a fost lor de bine şi cît le-a fost şederea săracă-n plictisiri.
RăspundețiȘtergereSe-ntoarseră, deci, Lazii la vatra lor ştiută, că plîns-a Bucureştii cît ei au stat plecaţi. Păzea, de-acuma, lume, că mai sunt monumente şi-o să v-arate Ionu unde să le-amplasaţi. Şi dacă la agape se-ncurcă unii-alţii la zis din scriitura ce o au săvîrşit, Lidia de-i aproape, prin a ei declamare i-o scoate din strîmtoare şi-i va fi mîntuit.
Şi, de nu-i Pentelei la ei să se încline, avem Carpaţii falnici (deşi cam obosiţi) care iar i-or primi pe plaiuri nestrăine ca nişte fii iubiţi.
Eu aş tot ţine-o-aşa trei zile, o săptămînă, ca menestrelii hindici de nimeni stăviliţi. Dar poate aveţi treabă. Şi nu vreau voia bună cu versurile-mi şchioape să vi o strepeziţi.
Deci, vă urăm - Prietini - Bine-aţi venit Acasă în aură elină bogat înveşmîntaţi!... Şi dacă şi Oreste v-a botezat cum ştie, atunci jucaţi la Loto, că sigur cîştigaţi!
Dacă aş fi pe aeroport, când vor sosi în ţară, le-aş spune aşa: „Koşkeldin, oca – efendi! Koşkeldin” (adică : bine-ai venit, iată, iar printre noi , domnule. Binea-aţi venit!). Şi cine ştie, ar fi dat-o, conu Lazu, pe tătărească nu pe grecească, cum zicea că se va înţelege, cândva, cu Oreste! Adică: „Ula, balam!! (sau, de ce nu) – Selam Aleykum! Glumesc, că aşa ne stă bine la orice revedere. Are conu Ionu (cum îi place lui Culau anonimus, să spună) muniţie tare, acum la întoarcere, că ne va face geloşi pe pana dumisale pe toţi. Abia aşteptăm: impresii de pe Licabetus, unde n-am ajuns, deşi eram la câţiva paşi, acum doi ani. Dar, o să-mi iau revanşa. Aşadar: „Koşkeldin, oca – efendi! Koşkeldin”. Şi ca să vadă conu Ionu că tătarul n-a uitat ce-a învăţat, îi zic: „Cennetten bir koşege” /un colţ de rai casa să-i fie).
RăspundețiȘtergere