Scriitorul zilei: Ioan Missir, m. 1945  http://ilazu.blogspot.ro/2012/11/scriitorul-zilei-ioan-missir.html

Alţi scriitori din Calendar:
Paul Zarifopol, n. 1874
Andrei Bantaş, n. 1930
Cincinat Pavelescu, m. 1934
Grişa Gherghei, n. 1936
Paul Eugen Banciu, n. 1943


Ne-a părăsit scriitorul Pan Izverna...
Citiţi despre  Pan Izverna acest text publicat pe blogul meu, la rubrica Scriitorul zilei:
http://ilazu.blogspot.ro/2013/07/scriitorul-zilei-pan-izverna-poezia.html 


Poezia zilei : Pan Izverna
Peştera

Atât de departe iubito în peştera mea
îţi pierd glasul printre amăgitoare gheţuri
Eu te-am chemat şi acum nefiresc mă aud
printre dense hipnotice muzici
Îndelung aplecându-mi mâna
fără nici o chemare
geniului tău îi este ger şi teamă
şi de la un timp umbrit e de moarte
Sunt numai gheţuri şi umbre
şi alte umbre şi iarăşi gheţuri
mult semănând...
Fără vreun reazem aştepţi
pe îngusta galerie
şi somnul tău e noapte îngheţată
şi visul tău e umbră în prăpastie.  
 
(din Cuaternar,  ed. Cartea românească, 1972)


Rondel

Eterne-s doar cele divine
O nu stihurile-aceste
Ce-adună ca un mărăcine
Buruienile celeste


Vânturi bat aspre coline
Măturând vremuri funeste
Eterne-s doar cele divine
Şi nu stihurile-aceste


Pulberi de-aur şi neghine
Se-nfrăţesc ca-ntr-o poveste
Altă lume-i sub lumine -
Dincolo de ea o veste

Eterne-s doar cele divine.

(din Rondeluri în amurg, Ed. Timpul, Iaşi, 2011)  


Primesc acest mesaj de la dl  prof.univ. Nicolae Vlad din Dulcele Târg:

Stimate Dle. Ion Lazu,

Ma numesc Nicolae VLAD si sunt ginerele scriitorului Ioan Missir, autorul romanului FATA MOARTA, de la a carui moarte se implinesc maine 68 de ani si despre care dvs. ati scris un material foarte frumos in urma cu un an.  Normal ar fi fost sa va scrie chiar fiica sa, dar din pacate dansa nu mai este in viata. A parasit aceasta lume in urma cu aproape 2 ani, la Houston Texas, SUA, in timp ce eram in vizita la fiul nostru stabilit in tara in care s-a nascut bunicul sau. A murit fulgerator (ca si tatal ei) rapusa de un stop cardiac si am reusit sa  aduc acasa urna cu ramasitele sale, care este acum depusa la Cimitirul Armenesc din Iasi. Mai multe amanunte puteti gasi in paginile revistei Comunitatii Armene "Ararat", la adresa:

araratonline.com/in-memoriam-ioana-anca-miranda-vlad-missir

A fost un foarte apreciat profesor al Universitatii Tehnice "Gh. Adachi" Iasi, predand discipline din profilul Rezistenta Materialelor, Elasticitate, Programare s.a. la Facultatea de Construtii si Instalatii, atat la sectiile cu predare in l.romana si in l.engleza (Inginerie Civila).

Fiul nostru Ioan (Nick) Vlad are o profesie inrudita cu a dvs. A terminat Geofizica la Univ. Bucuresti in anul 2000 fiind sef de promotie si apoi a facut masterul la Univ Stanford (USA). In prezent lucreaza la o companie din Houston,  Tx. Intrucat vrea mai multe amanunte despre stramosii sai cautam pe Google o serie de date despre familia Missir si am dat de articolul dvs. care m-a emotionat profund. Tin sa va multumesc foarte mult si in numele fiului.

Cu stima,

Prof. univ.dr.ing. Nicolae Vlad

Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" Iasi


Răspund dlui Nicolae Vlad:
Sunt, la rându-mi, stimate Domn N. Vlad, foarte impresionat de cele ce-mi scrieţi despre urmaşii scriitorului Ioan Missir, care nu l-au dezminţit, ci dimpotrivă, au continuat la cel mai înalt nivel intelectual tradiţia familiei Missir.
Vă rog să recitiţi textul meu din anul trecut, recitit astăzi de mine-însumi, cu mici rectificări şi adăugiri. Citiţi inclusiv comentariile mele la comentariile unui prieten scriitor provenind din Roman, actualmente la pensie în Piatra Neamţ. Veţi şti că nu este unicul meu text despre I.M., am făcut numeroase referiri la cazul Missir şi Fata Moartă, ele se află pe blogul meu, pot fi găsite, cu perseverenţă, de cineva interesat. Sunt menţionate şi citeva linkuri cu referiri la I.M.
Devotat, Ion Lazu

O pagină de Jurnal, 1995

2 mai 95. Marţi. O zbughesc de la birou la Casa presei, unde în aşteptarea lui N. Oancea discut cu Nelu Ivan: nici el nu are bună memorie, dar consideră că l-ar încurca; el caută să se folosească de ce are (mult bun simţ aici!). Îmi pune ambele romane în aceeaşi mapă. Oancea promite că mă are în vedere.

4 mai 95. Azi D. Popescu-Dzeu îi dă replica lui Gh. Grigurcu, o replică penibilă, cu argumente puerile: 1) că şi G.G. ar fi scris o poezie cu tancurile sovietice, 2) că îl face pe D.P.-Dzeu un fel de Goebels, precum l-au făcut şi ruşii într-o revistă literară, 3) că un cunoscut de-al lui G. G. ar fi zis de autorul Pumnului şi palmei: pe ăsta trebuie să-l lichidăm! Ce legătură au ruşii, de exemplu, cu ce crede şi scrie G. G.?

Ieri d.m. de la slujbă direct la Arhitectură, unde în holul mare Mircea Ciobanu şi prietenii lui: Sorin D., Dan Grigore, Floricel Marinescu, N. Prelipceanu, Valentin Hossu-Longin lansează “În faţa neamului meu”. Printre participanţi: Marilena Rotaru, Andrei Ionescu, Nic. Constantinescu, Dr. Barbi, Cornel Ciomîzgă. M.C. dă multe autografe, apoi Lidia îi dă lui Dan Grigore o carte cu autograf şi caseta video, iar Rodica ne invită cu Pan Izverna la o sindrofie în atelierul lui Ştefan Câlţia, pe Spătarului 28 Bis, lîngă casa lui Melnic, colecţia Răut, statuia lui Pallady. Ei pleacă într-un taxi, iar eu şi Pan Izverna o luăm pe jos, cumpărînd în drum cîte ceva. Seară relaxată, M.C. şi Câlţia ne povestesc cum au vorbit cu Regele. Sorin D. şi un ins de la Europa liberă (probabil Cornel D.) ne aşteptaseră şi au plecat; apare şi Al. Paleologu cu un colecţionar Radu Ionescu. M.C. ne recită din Bacovia. “Cîndva, cînd voi fi liniştit – Am să scriu un vers”…. O seară foarte reuşită, M.C. în fine bucuros de lansare care putuse să pară la început cam conspirativă. Foarte ataşat de noi; mi-a dat dreptate cînd am spus că acord mare importanţă calităţilor literare ale celor patru evanghelişti. Ce s-ar fi ales din creştinism fără aceşti oameni plini de talent literar, nu doar de Credinţă?

La servici mă căutase N. Corjos care mi-a spus că e foarte mulţumit şi încîntat de subiectul de film în noua lui prezentare, că trebuie să ne vedem şi să lucrăm. Că, în plus, are ideea unui serial despre o familie de basarabeni care vin în Regat şi ce păţesc ei. Îi răspund: Păi eu chiar am acest subiect, e la mine, doar ne vedem ca să vi-l explic. Ar fi venit la lansarea lui M.C., dar pleacă în provincie pe 3-4 zile. Mare surpriză şi bucurie, se deschid nişte perspective serioase. Îmi spune că de mult a intuit marele meu talent şi aştepta şansa de a lucra împreună.

La un moment dat Al Paleologu ne spunea: Copil, am avut trei visuri: să scriu o carte, să ajung Ambasador la Paris şi să merg în Rols-Roice. Şi Dumnezeu mi le-a împlinit pe toate trei, dar la modul derizoriu… S-a vorbit despre Jurnalul lui Rebreanu, în care el se plîngea de fie-sa şi aceea a hăcuit pagini, a şters cu pixul etc. Dar de ce a scris? se întreabă M.C., asemenea şi Lidia. Le-aş fi răspuns: pentru că scriitorul slujeşte adevărul, sub toate aspectele, chiar şi cele neplăcute, deranjante. Altfel, ce rost ar avea scrisul?!Despre Vargas-Llosa, care, zice conu Alecu, făcând un calambur, o fi plecat dacă n-a mai venit… Despre cărţile născute moarte din literatura română, cărţi care n-au apărut la vremea lor, ori n-au avut ecou în epocă, nici urmări în dezvoltarea literaturii. Numai Eminescu i-a tras pe toţi după el, zic eu, zice şi Mircea. Sunt indignaţi cînd le spun că la Academie au vorbit despre Blaga alde Oliviu Gherman şi Iliescu, care l-a cam acuzat de legionarism.

Ţone îmi spunea mai zilele trecute că Păunescu l-ar fi chemat redactor la revista lui. E în espectativă, zice, de fapt vrea să-i spun ce cred.  Zice că a fost şi la Coposu.

Am terminat un fel de sinopsis pentru un posibil serial TV despre familia de basarabeni refugiaţi – desigur familia mea: Veneticii.

(din Lamentaţiile Uitucului, în manuscris.)

Va urma

Cărţile prietenilor mei: Pan Izverna

Fotografii... Invitaţii Ilincăi Dumitrescu, despre Odiseea plăcilor memoriale, 2 februarie 2013 Ion Andreiţă, Ion Lazu, Ilinca Dumitrescu, Lidia Lazu, Titus Vâjeu, Simona Cioculescu...