Scriitorul zilei: Aurel P. Bănuţ, n. 23 oct.1881- d. 28 iulie 1970
Fiu de ţărani din Rupea-Braşov, face şcoala primară în satul natal, liceul început la Făgăraş îl termină la Blaj. Se înscrie la Drept în Cluj şi continuă la Budapesta, unde va desfăşura o intensă activitate culturală, inclusiv la revista Luceafărul, pe care i-o trece lui Octavian Goga. Între 1905-908 urmează Conservatorul de Artă teatrală din Bucureşti. Va deveni directorul unei societăţi care instruia artişti amatori, 1908-1914. În timpul războiului, dezertează din armata imperială şi se înrolează voluntar în armata română, din nou un fervent militant pentru activităţi culturale, în primul rând teatrale. Publicist, autor de proze satirice şi de piese de teatru, a cultivat umorul enorm, comedia de limbaj, satira, scontând pe diferenţa dintre ce se spune şi ce se face, tipic balcanică, cum se observă şi din titlurile cărţilor sale, supranumit printr-o exagerare "un Caragiale al Ardealului".
Opera literară: Achim „Filăru". Despre lume şi oameni, Braşov, 1913; Elocvinţa frackelui Ladislau. Cartea părintelui Reteveiu, Sibiu, 1923; Lămurirea ucenicilor. Raportul docintelui ambulant în penziunea Ierofteiu Cucu despre activitatea Comitetului teatral din Ardeal şi în jur, Sighişoara, 1924;• Eroii din „Hinterland", Sighişoara, 1925; Gheorghe Cârţan, Sibiu, 1927; Tempi passati, Bucureşti, 1931; Oameni de ispravă, Sibiu, 1939; George Dima, Bucureşti, 1955; Tempi passati. Evocări, prefaţă de Mircea Zaciu, Bucureşti, 1965; Scrieri, îngrijită şi prefaţă de Petronela Negoşanu, Bucureşti, 1974.
Festivalul Bucureşti Mon Amour, Ziua a treia, I.
Lansări de carte şi de albume . Maratonul poeziei. Fotoreportaj.
Au participat: Aura Christi, Adrian Kuciuk, Ion Lazu, Lidia Lazu, Tatiana Rădulescu, Nicolae Ciobanu, Andana Călinescu...şi trecători...
Fiu de ţărani din Rupea-Braşov, face şcoala primară în satul natal, liceul început la Făgăraş îl termină la Blaj. Se înscrie la Drept în Cluj şi continuă la Budapesta, unde va desfăşura o intensă activitate culturală, inclusiv la revista Luceafărul, pe care i-o trece lui Octavian Goga. Între 1905-908 urmează Conservatorul de Artă teatrală din Bucureşti. Va deveni directorul unei societăţi care instruia artişti amatori, 1908-1914. În timpul războiului, dezertează din armata imperială şi se înrolează voluntar în armata română, din nou un fervent militant pentru activităţi culturale, în primul rând teatrale. Publicist, autor de proze satirice şi de piese de teatru, a cultivat umorul enorm, comedia de limbaj, satira, scontând pe diferenţa dintre ce se spune şi ce se face, tipic balcanică, cum se observă şi din titlurile cărţilor sale, supranumit printr-o exagerare "un Caragiale al Ardealului".
Opera literară: Achim „Filăru". Despre lume şi oameni, Braşov, 1913; Elocvinţa frackelui Ladislau. Cartea părintelui Reteveiu, Sibiu, 1923; Lămurirea ucenicilor. Raportul docintelui ambulant în penziunea Ierofteiu Cucu despre activitatea Comitetului teatral din Ardeal şi în jur, Sighişoara, 1924;• Eroii din „Hinterland", Sighişoara, 1925; Gheorghe Cârţan, Sibiu, 1927; Tempi passati, Bucureşti, 1931; Oameni de ispravă, Sibiu, 1939; George Dima, Bucureşti, 1955; Tempi passati. Evocări, prefaţă de Mircea Zaciu, Bucureşti, 1965; Scrieri, îngrijită şi prefaţă de Petronela Negoşanu, Bucureşti, 1974.
Festivalul Bucureşti Mon Amour, Ziua a treia, I.
Lansări de carte şi de albume . Maratonul poeziei. Fotoreportaj.
Au participat: Aura Christi, Adrian Kuciuk, Ion Lazu, Lidia Lazu, Tatiana Rădulescu, Nicolae Ciobanu, Andana Călinescu...şi trecători...
 |
| Lidia Lazu, citind din Grădini austere de Aura Christi |
 |
| Lectură din Marina Ţvetaeva. |
Iată, trecu şi anul de zile şi nopţi, de cînd "Bucureşti, mon amour" şi-a închis porţile.
RăspundețiȘtergereNu credeam că şi ochii, aşa cum dezamăgit descopăr, la un An, doar... Ce s-a ales de năzuinţa permanentizării, afluării, internaţionalizării, Contemporanule?
En Spectateur, Culai-de-Galben