Scriitorul zilei: Dimitrie Cantemir, o zi mediteraniana< fotografii...

Scuze tuturor obișnuiților ascestui blog. Internetul a fost decuplat de la sursă din cauza unor lucrări edilitare ale Primăriei Scecor. III. Cum e moda acum, nu ne-au prevenit, nici nu și-au cerut scuze... 
Reluăm de unde rămăsesem cu Calendarul Scriitorilor români. 

Scriitorul zilei: Ioan Grigorescu, n. 20 oct. 1930 - d. 28 martie 2011           

Ploieştean dintr-o familie de petrolişti, este văr cu Nichita Stănescu, pe care l-a ghidat în primii ani de liceu. A terminat Facultatea de filologie Maxim Gorki din Moscova, s-a  specializat la Varşovia 1956-1958, apoi la Strasburg, 1959, după care a devenit unul dintre cei mai activi publicişti, scriitori şi cineaşti. A publicat 15 volume de proză şi jurnale de călătorie,  a scris 20 de scenarii de film şi a devenit celebru ca autor al celui mai longeviv serial de cultură din România: Spectacolul lumii, cu 400 de episoade filmate în nu mai puţin de 50 de ţări din toată lumea. Autor al scenariului, regiei şi operatoriei, a desfăşurat o muncă inimaginabilă şi a pus în mişcare o inestimabilă bogăţie de date culturale despre localităţi, oameni, edificii, opere artistice etc. Nu-mi pot imagina ceva mai aproape de performanţa culturală absolută. Un om suplinind o echipă numeroasă (dacă nu o industrie!) de mari profesionişti în documentar, în cultură şi istorie, etnografie - un enciclopedist care a luat-o serios înaintea Internetului. Un om care a adunat din toată lumea şi din toate cărţile mari ale lumii, cu dorinţa de a duce în lume mesajul românesc şi de a aduce acasă tot ceea ce înseamnă spiritualitatea altor naţiuni de pe glob..


21 oct. 2014 Scriitorul zilei: D.Panaitescu-Perpessicius, n. 21 oct. 1891 - d. 29 martie 1971
          

Fiu al unui Panait, brăilean provenit din Ianina, cunoscător de greacă şi turcă, viitorul editor al lui Eminescu a făcut şcoala primară în Brăila, în 1902 s-a înscris la liceul N. Bălcescu din aceeaşi urbe, luându-şi bacalaureatul în 1910, când a venit la Bucureşti pentru a urma Literele şi Filosofia, cu licenţa în 1914. A debutat în 1911 cu o povestire, a recidivat în anul următor cu poezii,  şi a continuat să publice sub diverse pseudonime, pâă la Perpessicius - cel care e copleşit de suferinţă. Între 1914 şi 1919 a fost bibliotecar la Academia Română, nu înainte de a participa la luptele din Dobrogea, rănit grav în 1916, operat de un medic francez la Botoşani, însă nu a mai putut folosi la scris decât braţul stâng.. Imediat după Război, cu Tudor Vianu, Dragoş Protopopescu scoate revista Letopiseţi 1918-1919. Va fi profesor de liceu la Arad, la Tg. Mureş, apoi la Brăila natală, revenind în Bucureşti în 1922, ca profesor la Matei Basarab. Colaborează cu poezie şi proză, însă se remarcă prin cronicile literare, redactor la diverse reviste, deţinînd rubrica de specialitate. Îşi adună primele texte critice în volumul Repertoriu critic. Scrie în Universul literar, apoi la Cuvântul, deţinând rubrica între 1927-1934, după care va citi cronici literare la Radio, până în 1938. Texte reunite în seria de Menţiuni critice, vol. I-IV. S-a îngrijit de editarea operei lui Mateiu Caragiale, dovedind o acribie de neegalat, după care a început editarea ediţiei critice din opera lui Mihai Eminescu, reuşind să scoată între 1939-1963 volumele I-VI.

Poeziile sale adunate în volumul Scut şi targă, clasicizante, sunt pe tema războiului, nutrite din experienţa personală, fără floricele stilistice. Eugen Lovinescu îl trece în seria celor mai importanţi critici literari din Interbelic, alături de Călinescu, Cioculescu, Streinu, Vianu, Pompiliu Constantinescu şi Paul Zarifopol.

Opera critică:   Repertoriu critic, Arad, 1925; Scut şi targa, Bucureşti, 1926; Menţiuni critice, Bucureşti, I-V, 1928-1946; Itinerar sentimental, Bucureşti, 1932; Dictando divers, Bucureşti, 1940; Jurnal de lector completat cu Eminesciana, Bucureşti, 1944; Menţiuni de istoriografie literară şi folclor, Bucureşti, 1957; Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, I-III, Bucureşti, 1961-1967; Opere, volumele I-IV, Bucureşti, 1966-1971, vol. V-XII, ediţie îngrijită de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1972-1983; Memorial de ziaristică, Bucureşti, 1970; Eminesciana, ediţie îngrijită şi prefaţă de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1971; Lecturi intermitente, Cluj, 1971; Patru clasici, prefaţă de Edgar Papu, Bucureşti, 1974; Menţiuni critice, ediţie îngrijită şi prefaţă de Eugen Simion, Bucureşti, 1976; 12 prozatori interbelici, ediţie îngrijită şi prefaţă de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1980; Lecturi străine, ediţie îngrijită şi prefaţă de Dumitru D. Panaitescu, Bucureşti, 1981; Scriitori români, I-V, ediţie îngrijită şi prefaţă de Andrei Rusu, Bucureşti, 1986-1990. Antologii:   Antologia poeţilor de azi, I-II, cu 70 de chipuri de Marcel Iancu, Bucureşti, 1925-1928 (în colaborare cu Ion Pillat); ediţie îngrijită de Ion Nistor, prefaţă de Cornelia Pillat, Bucureşti, 2000. Ediţii:  Mateiu Caragiale, Opere,prefaţa editorului, Bucureşti, 1936, Craii de Curtea-Veche, prefaţa editorului, Bucureşti, 1965; Mihai Emi­nescu, Opere, I-VI, introducerea editorului, Bucureşti, 1939-1963; Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriei mele, Bucureşti, 1952.


Poezia zilei
George Bacovia 

Nervi de toamnă

E toamnă, e foşnet, e somn...
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Şi-i frig, şi burează.

Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veşnicul somn,
Cad grele, udate.

Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,
Şi-amanţii profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens,
Şi-i frig, şi burează.