Scriitorul zilei: Eugen Negrici, n. 28 noiembrie 1941
• Literatura română sub comunism. Poezia, I, Bucureşti, 2003; Iluziile literaturii române, Bucureşti, 2008. Antologii: Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă, introducerea editorului, Bucureşti, 1995.
Citiţi mai mult: http://www.crispedia.ro/Eugen_Negrici
http://www.autorii.com/scriitori/eugen-negrici/
http://revistaramuri.ro/index.php?id=1899&editie=69&autor=de%20Gabriela%20Gheorghi%BAor
ion lazu: fotografii spre Poiana Stânii Regale, II...
Din Rm Vâlcea, fiu al unui ofiţer, viitorul estetician a făcut liceul din urbea natală, absolvit în 1957, apou filologia din Bucureşti, cu licenţa în 1964, după care a urmat o carieră universitară la Craiova, pînă la nivelul de decan. După !990 a fost doi ani directorul editurii Eminescu, apoi profesor la Filologia de la Universitatea din Bucureşti. Preocupat de devenirea literaturii şi a culturii în general, a început prin a-i studia pe cronicari şi întemeietorii culturii noastre. Antim Ivireanu, Grigore Ureche, Miron Costin, s-a ocupat de evoluţia limbii literare, dând studii de mare subtilitate, privind "expresivitatea involuntară". De fiecare dată studiile sale dovedesc o deosebită putere de pătrundere a lucrurilor, abordări originale, inspirate, cu norocoase intuiţii privind esenţa fenomenelor lingvistice, de evoluţie, de creativitate şi cultură. Treptat, după elucidarea preliminariilor literare, s-a aplecat asupra stării de fapt, actuale, a literaturii de după al doilea război. O radiografiere a perioadei proletcultiste, studii despre marii literaţi ai Postbelicului şi de curând o privire de ansamblu asupra "iluziilor literaturii române", o carte care a stârnit vii discuţii, căci este o punere în abis a destinului literaturii române din ultima jumătate de veac, considerată un demers constituit din prea multe eşecuri sau semieşecuri care nu salvează situaţia de ansamblu a literaturii noastre. Iată o frază din cronica lui Alex Ştefănescu: "Iluziile literaturii române reprezintă, poate, pentru Eugen Negrici
forma sa de defulare, revanşa furibundă pe care şi-o ia pentru miile de
ore în care a trebuit să fie un cititor solemn, în loc să meargă liber,
cu părul în vânt, la vânătoare.
" Citiţi tot articolul: http://www.romlit.ro/eugen_negrici_se_neal
Opera literară: Antim. Logos şi personalitate, Bucureşti, 1971; Naraţiunea în cronicile lui Gr. Ureche şi Miron Costin, Bucureşti, 1972; Expresivitatea involuntară, Bucureşti, 1977; Figura spiritului creator, Bucureşti, 1978; Istoria limbii române literare, Craiova, 1979; Imanenţa literaturii, Bucureşti, 1981; Introducere în poezia contemporană, Bucureşti, 1985; Sistematica poeziei, Bucureşti, 1988; Poezia medievală în limba română, Craiova, 1996; Literatura română sub comunism. Proza, Bucureşti, 2002;
Strălucit teoretician şi eseist, dar şi stilist fără egal printre colegii de critică şi exegeză, cu o scriitură de cel mai înalt nivel, invidiabilă, fluidă, limpede; perseverent, pătrunzător, aplicat, nu ia nimic în uşor, ci duce cercetarea până la ultimele consecinţe, fie ele şi negative. Nu vorbeşte niciodată "pe deasupra", ci dă citire unor texte îndelung elaborate, după cercetarea textelor în discuţie. Când subiectul analizei este un autor, nu se poate să nu-i scoată în evidenţă absolut toate calităţile literare, virtuţile stilistice, virtualităţile, aşa încât a surprins concluzia negativistă cu privire la chiar sensul literaturii din România ultimelor decenii. O carte incitantă, care pune pe gânduri şi poate descuraja doar pe scriitorii care nu-şi păstrează cumpătul, în această patetică "bătălie pierdută".
• Literatura română sub comunism. Poezia, I, Bucureşti, 2003; Iluziile literaturii române, Bucureşti, 2008. Antologii: Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă, introducerea editorului, Bucureşti, 1995.
Citiţi mai mult: http://www.crispedia.ro/Eugen_Negrici
http://www.autorii.com/scriitori/eugen-negrici/
http://revistaramuri.ro/index.php?id=1899&editie=69&autor=de%20Gabriela%20Gheorghi%BAor
ion lazu: fotografii spre Poiana Stânii Regale, II...
Domnul Negrici este o Nucă prea grea de spart cu al meu ciocan. Iar, de seceră, n-am auzit nuci să spargă.
RăspundețiȘtergereAşa că rămîn doar cu nostalgia admirativă a pozelor.
C
Nu că ai avea neapărat dreptate, prietene C., în privinţa... nucii de care e vorba, însă în afară de ciocan şi seceră, ar mai fi arma lecturii atente a Iluziilor literaturii, carte incitantă, nesuferită, iconoclastă (ciocan şi secere simultan!)... Oricum de un cercetător şi teoretician ca Negrici orice literatură are /a avut nevoie. Poate, admit, acum nu mai e nevoie decât de bălmăjeli pe la Târgurile de carte, ca să ne aflăm în treabă. Căci de citit nu mai poate fi vorba...
RăspundețiȘtergereLazu