lansare Ion Lazu: Odiseea plăcilor memoriale; scriitorul zilei: P. Comarnescu;

Scriitorul zilei: Petru Comarnescu, n, 23 noiembrie - d. 27 noiembrie 
 

 Dintr-o familie de intelectuali ieşeni, mama institutoare, tatăl funcţionar, a făcut şcoala primară şi prima parte a liceului la Iaşi, a continuat la Sf. Sava din Bucureşti, cu bacalaureat în 1824, după care s-a înscris la o şcoală de ofiţeri de artilerie la Craiova, 1924-1925. Va reveni la viaţa civilă, înscriindu-se la Drept, cu licenţa în 1929. Merge în Statele Unite cu o bursă, 1929-1931, şi va obţine un doctorat în 1931 cu o temă despre relaţia dintre Bine şi Frumos, editată în 1933, tradusă în 1946 în româneşte, cu titlul Kalokagathon. Iar în fapt, între 1933 şi 1940 a publicat nu mai puţin de patru cărţi despre Statele Unite, o societate pe care a admirat-o în cunoştinţă de cauză. Va fi din 1933 inspector la Direcţia teatrelor, redactor la Editura Fundaţiilor Regale, va ţine rubrica de arte plastice la reviste de renume ale vremii, la Timpul, la Naţiunea etc., scriind practic despre cei mai importanţi pictori, sculptori, graficieni. Cu stil alert, ingenios, avizat, bine orientat filosofic şi estetic, va stârni numeroase controverse, dintre care una în legătură cu specificul naţional, alta despre tradiţie ca factor activ, nicidecum restrictiv în progres, dar şi ca liant al unităţii unei naţiuni. Nu numai arta are o structură, un sens şi se edifică pe creativitatea umană, ci aceleaşi trăsături le are şi viaţa ca atare. A intrat în dispută cu Nichifor Crainic şi cu alţi gândirişti, acuzaţi de a nu fi înţeles corect  problema tradiţiei, cu avangardiştii, cu cei ce săpau o prăpastie între ei şi generaţiile premergătoare. A fost sufletul generaţiei Criterion, sau magul acesteia, cum l-a numit Mircea Eliade. A scris comprehensiv despre Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Blaga, Barbu, Bacovia, Voiculescu, Pillat, Camil Petrescu, dar şi despre Eliade şi Sebastian. Mereu în clocotul dezbaterilor de estetică şi filosofie. Din 1952 i se ia dreptul de semnătură, va rămâne însă în miezul vieţii literare, cu ajutorul lui Ionel Jianu, publicând sub pseudonimul Anton Coman. Doar monografiile unor artişti plastici a putut să le publice sub nume propriu.

Opera :  The Nature of Beauty and Its Relations to Goodness, Los Angeles, 1931; ediţia (Kalokagathon), traducere de Ruxandra Oteteleşanu, Bucureşti, 1946; ediţie îngrijită de Dan Grigorescu şi Florin Toma, introducere de Dan Grigorescu, Bucureşti, 1985; Homo americanus, Bucureşti, 1933; ediţie îngrijită şi introducere de Eugen Florescu, Bucureşti, 1999; Zgârie-norii New York-ului, Bucureşti, 1933;
• America văzută de un tânăr de azi, Bucureşti, 1934; Chipurile şi priveliştile Americii, Bucureşti, 1940;
• Magdalena Rădulescu, Bucureşti, 1946; America. Lume nouă - viaţă nouă. 1930-1941, Bucureşti, 1947; Francise Şirato, Bucureşti, 1954; Octav Băncilă, Bucureşti, 1954; Ştefan Luchian, Bucureşti, 1955; Ştefan Luchian (în colaborare cu Ionel Jianu), Bucureşti, 1956; Abgar Baltazar, Bucureşti, 1956;
• Marius Bunescu, Bucureşti, 1956; Benjamin Franklin, Bucureşti, 1957; Viaţa şi opera lui Rembrandt van Rijn, Bucureşti, 1957; N. Grigorescu, Bucureşti, 1959; Îndreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei, Bucureşti, 1961; Ion Jalea, Bucureşti, 1962; N.N. Tonitza, Bucureşti, 1962; Iosif Iser, Bucureşti, 1965; Gh. D. Anghel, Bucureşti, 1966; Ion Sava, prefaţă de Tudor Arghezi, Bucureşti, 1966;
• Ion Ţuculescu, Bucureşti, 1967; Temoignages sur Brancusi (în colaborare cu Mircea Eliade şi Ionel Jianu), Paris, 1967; ediţia (Mărturii despre Brâncuşi), îngrijită, traducere şi prefaţă de Nina Săndulescu, Târgu Jiu, 2001; Deineka, Bucureşti, 1968; Lascăr Vorel, Bucureşti, 1968; The Romanian and the Universal in Brancusi's Work, Londra, 1970; Brâncuşi, mit şi metamorfoză în sculptura contemporană, Bucureşti, 1972; Confluenţe ale artei universale, Bucureşti, 1972; Scrieri despre teatru, Iaşi, 1977; Chipurile şi priveliştile Europei, vol. I: Italia şi Franţa, vol. II: Elveţia şi Italia, ediţie îngrijită de Traian Filip, Cluj Napoca, 1980; O'Neill şi renaşterea tragediei, ediţie îngrijită de Mircea Filip, introducere de Dan Grigorescu, Cluj Napoca, 1986; Jurnal (1931-1937), prefaţă de Victor Durnea, Iaşi, 1994; Jurnal, I-III, ediţie îngrijită de Traian Filip, Mircea Filip şi Adrian Munţiu, prefaţă de Dan Grigorescu, Bucureşti, 2003.
Traduceri din Faulkner, Dreiser, Gertrude Stein, Wilder, O Neill, mulţi alţi scriitori francezi şi americani, iar din scriitorii de limbă rusă a tradus în colaborare..

Citeşte mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Comarnescu
http://www.crispedia.ro/Petru_Comarnescu


Lansare Ion Lazu: Odiseea plăcilor memoriale

Joi 22 noiembrie, la orele 14:00, deci într-o zi de toamnă târzie, inconfortabilă, încât amiaza părea să fie amurg, a avut loc la Târgul de carte Gaudeamus lansarea volumului Odiseea plăcilor memoriale, de Ion Lazu, în fapt relatarea peripeţiilor prin care a trecut iniţiatorul acestui proiect în strădania sa de a fixa plăci memoriale pentru mai mult de 230 scriitori din Bucureşti.  Au prezentat cartea Emil Lungeanu, din partea Editurii Biblioteca Bucureştilor, Simona Cioculescu, redactor de carte, încă pe vremea când aceasta trebuia să apară la Editura MNLR, poetul şi criticul literar Radu Voinescu şi istoricul şi muzeograful Mircea Coloşenco. Dintre participanţi, au ţinut să-şi exprime admiraţia pentru această acţiune Adrian Mihalcea, inginer şi Ion Drăguşin, coleg întru geologie cu autorul cărţii. Lidia Lazu a citit una dintre poeziile cuprinse în volumul Eu scriu la lumina mâinii mele, apărută tot în această toamnă la Editura TipoMoldova.

La lansarea care a durat 56 de minute, până la sesiunea de autofgrafe, pe cărţi dăruite tuturor celor prezenţi, aA participat un numeros public, printre care , lucru mai rar întâlnit la lansările noastre, un număr mare de confraţi scriitori: Ştefan Ion Ghilimescu, sosit de la Fienii recluziunii d-sale creative, Florin Costinescu, Florentin Popescu, Corneliu Lupeş, Ion Filpoiu, Viorel Dianu, Mihai Nenoiu, Florin Grigoriu, Aurel Maria Baros, Vasile Bardan, Alexandru Horia, Petru Solonaru, Dan Tipuriţă, Claudia Voiculescu, Bujor Voinea, colegi de geologie, prieteni, siluete de poetese emigmatice, câteva tinere ce au păstrat discreţia, posibile admiratoare ale bărbosului poet şi romancier...

S-au spus, cum se şi obişnuieşte la o lansare între prieteni, cuvinte prea măgulitoare despre autor, ca poet, ca romancier, ca iniţiator al unor acţiuni întru mai dreapta percepere a scriitorului român; aserţiuni sub beneficiu de inventar, de nu cumva ele vor fi confirmate, măcar parţial, de lectura aplicată a cărţii...; a fost lăudată cartea ca atare, apărută în condiţii grafice excelente, "o carte frumoasă, pe care îţi face plăcere să o deschizi", a afirmat Simona Cioculescu, o scriere care a căpătat "structura şi seducţia unui roman" (şi întradevăr este o carte în format mare, 17/24, precum un ceaslov preacinstit!, cu o ilustraţie inspirată: o placă memorială pusă pe un zid ce apare de sub tencuiala căzută...); carte pe care Emil Lungeanu o consideră "o lucrare monumentală, de referinţă, cum nu s-a mai făcut la noi" etc, carte "scrisă de Ion Lazu cu pana lui inegalabilă", "unul dintre remarcabilii noştri poeţi şi romancieri", care de data aceasta ni se înfăţişază ca memorialist, nu ca moralist, lăsându-ne pe noi, cititorii, să ne formăm o opinie"... Mircea Coloşenco a mărturisit că subiectul acestei cărţi a fost prezentat într-un serial de 5 emisiuni la televiziunea Sigma, în această toamnă.  Autorul însuşi a spus că fixarea acestor plăci memoriale a fost o teribilă aventură, că de fapt fiecare dintre cele 200 de plăci a comportat o aventură şi a relatat pe scurt cum a reuşit să pună o placă memorială pentru Vintilă Horia, la sediul din Pitar Moş al reprezentanţei firmei renault din Paris. Şi a mai mărturisit: "ceea ce pentru oricare dintre confraţii mei pare un lucru ciudat, pentru mine este cum nu se poate mai firesc, căci niciodată nu las pe mâinile altora ceea ce pot face eu însumi."