Scriitorul zilei: Bujor Nedelcovici
http://ilazu.blogspot.ro/2012/03/scriitorul-zilei-bujor-nedelcovici.html
Cărţile prietenilor mei
ion lazu, Fotografii de autor...
http://ilazu.blogspot.ro/2012/03/scriitorul-zilei-bujor-nedelcovici.html
ion lazu, O pagină de jurnal 1991
6
aug. La mama n-ai fi remarcat
neapărat tandreţea, duioşia pentru noi, copiii, dar nu s-ar fi putut să nu te
impresioneze grija cu care ne înconjura şi care era preocuparea constantă a
fiecărei zile. Treburile gospodăriei, ai zice - dar de fapt se preocupa ca nouă
să nu ne lipsească cele necesare vieţii, în fiecare zi.
De rememorat din perioada cât am fost în Bucureşti: întâlnirea cu tanti M., surpriza de la staţia de metrou la 8 dimineaţa, efuziunile de la ea de acasă, inclusiv faţă cu avocatul Andrei Negură, care a avut tactul să treacă peste ele. Întâlnirea cu Caius la el la Minister, apoi cele două ore la Mircea Ciobanu, revederea surprinzătoare cu Niki O., pe aleea spre Casa Scânteii, şi gesticulaţia lui, doar în parte convingătoare.
De rememorat din perioada cât am fost în Bucureşti: întâlnirea cu tanti M., surpriza de la staţia de metrou la 8 dimineaţa, efuziunile de la ea de acasă, inclusiv faţă cu avocatul Andrei Negură, care a avut tactul să treacă peste ele. Întâlnirea cu Caius la el la Minister, apoi cele două ore la Mircea Ciobanu, revederea surprinzătoare cu Niki O., pe aleea spre Casa Scânteii, şi gesticulaţia lui, doar în parte convingătoare.
De neevitat
sentimentul că pierd timp, de câte ori nu mă ocup de hârtiile mele.
Mana, care a
atacat violent superbele vii ale staţiunii viticole Blaj, peste drum de calea
ferată. Inginerul agronom estima la 30% pierderile din această săptămână. O
femeie a dat vina pe soluţiile cu care au stropit. La ea acasă nu e mănată.
Păcat! Via ei de numai 3 ani avea nişte “dragi de struguri”, mari şi frumoşi,
adică. Greu de spus care dintre cei doi are dreptate. Numai piatră vânătă, de
ce atâtea soluţii cu care dau pe vie? protesta femeia.
Srisoarea
lui Andrei: 16.VII 1991.
Dragă mama Aici e foarte frumos. Aici se munceşte foare mult. Ba la vie, ba la
mere, la vie cu sape, cu tractoare care au soluţii. Am văzut multe flori. Am
câţiva prieteni cu care mă văd foare rar. Aici este foarte cald. Cu drag
Andrei. Obişnuita surpriză în scrisoare. (probabil un desen).
C.R.-Motru: „Vocaţia
la copii nu consistă în preocitatea aptitudinilor intelectuale, ci în
dispoziţiile excepţionale ale caracterului. Copiii cu vocaţie se deosebesc de
camarazii lor prin tenacitate, conştiinciozitate şi entuziasm în tot ce
întreprind – însuşiri ce se pun în evidenţă numai ţinându-se seama de
ereditate… O trăsătură de caracter puternică în părinte determină în copil o
virtualitate preţioasă. Între părinte şi copil nu se prezintă o asemănare
vizibilă de caracter. Ereditatea caracterului trece prin metamorfoză… Natura
sublimează în copil trăsăturile transmise de părinte…”, p. 87.
…” Omul de
vocaţie este un rău gerant al prosperităţii sale proprii, dar un excelent
gerant al progresului social… La ce folos atâtea comori…?” p. 88.
Citesc Desmoştenita, de clasicul Benito Perez
Galdos şi înţeleg deodată cum au apărut G.G. Marquez şi toţi marii prozatori de
limbă spaniolă ai ultimei jumătăţi de secol, inclisiv realismul magic. Locura
autorului… Aici, cazul unei copile labilă psihic, ruptă de realitate, fabulând,
imaginându-şi drepturi şi onoruri ale înaltei societăţi. Refulările celui de la
marginea societăţii. Tatăl murise nebun, fratele avea accese de brută. Deci
premize şi context ce explică grave tulburări psihice, schizofrenie, paranoia, demenţă. Scrisă cu mare vervă, cu
sarcasm, cu un ochi necruţător privind asupra lumpenului, a psihopaţilor. Uşor
vetustă la început, cartea te copleşeşte apoi şi nu o mai laşi din mână. (Am
lăsat-o pentru că a venit în control Val. Şt.)
Rădulescu-Motru:
„Omul de vocaţie, în deosebire de cel obişnuit, îmbogăţeşte societatea cu opere
originale şi de valoare durabilă, folosind instinctiv dispoziţiile cu care el
vine de la natură…”
Azi îl vedem pe
cardinalul Al. Todea în incinta Muzeului de istorie Blaj, vorbindu-le unor
colegieni din Franţa, veniţi cu două autocare Siret şi însoţiţi de pedagogi
prelaţi. Valentin făcuse ochii mari şi urechile pâlnie. Catolic şi el, ardelean, moţ... Om la
79 ani, A.T. a făcut 13 ani închisoare. Alte amănunte în ziarul Unirea, editat de greco-catolici (uniţi cu Roma). Azi slujbă mare
la catedrala lui Inochentie Micu: Schimbarea la faţă.
(Va urma)
Cărţile prietenilor mei
ion lazu, Fotografii de autor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu