Scriitorul zilei: Andrei Ciurunga   http://ilazu.blogspot.ro/2012/10/opera-literara-cahul-1936-in-zodia.html

Alţi scriitori din Calendar:
Mircea Vulcănescu 
Bogdan Amaru, m. 1936   http://ilazu.blogspot.ro/2012/10/blog-post_28.html
M. N. Rusu, n. 38 

UNIŢI, SALVĂM ROMÂNIA!!!
https://www.youtube.com/watch?v=ghmj_F-VYTA


Poezia zilei: Ion Lazu

Termite      

Cu-o floare-oranj, pe Tomis acroşată,

Ca Lidiei să-i fur pupicuri două,

Văd că-am adus furnici vreo opt sau nouă

Ce mişunarea-şi începură-ndată...

Mi-am zis, privind cu-ngrijorare: Frate

Ecologist, observi că-ai dat-o bară?

Chiar vrând să faci o faptă astăzi rară

Strici echilibrul vieţii minunate...

Ai grijă, adă-un dulce la termite,

Că tot le-ai deranjat din tabieturi;

De nu, au să-ţi mănânce din soneturi

Ce stau pe toată masa vrăfuite...

Şi-atunci Poetul ce-o să mai citească,

Amara fire să şi-o îndulcească?

29 august 2011

Ion Lazu - O pagină de Jurnal, 1994

20 nov. 94. Ciudată senzaţie: parcă am început să cresc, să devin mai înalt, prin raportare la unii colegi de-ai mei: Horia, Sile, Goliţă, Tiugan, care s-ar părea că dau înapoi. Li se tasează coloana? Eu fiind cu deosebire slab, probabil fenomenul se produce mai lent, mai amînat…

Aseară o adevărată minune: Dan Grigore şi Delia Pavlovici la Ateneu, cîntînd la două piane, recital în beneficiul tinerilor bolnavi de leucemie, sub patronajul Fundaţiei Ion Raţiu. Dan G., generos, a alternat ca solist şi acompaniator cu asistenta sa de la Conservator. Au avut un succes teribil, ovaţii, flori. La final, în holul mare, o recepţie cu de toate. Schimb cîteva cuvinte cu Iureş, cu Stelian Tănase şi Al. Paleologu, cu Sorin Dumitrescu şi cu cei doi soţi Raţiu. Cu Paleologu despre Confesiunile violente ale lui N.Breban; spune că ei în Parlament dau o lecţie de urbanitate. Îl atenţionez: Aştia nu au organ pentru astfel de delicatesuri, deci fiţi mai agresivi, vorbiţi-le pe limba lor. Etc. Şi unirea liberalilor, care e hotărîtoare acum. El: De liberali le este cel mai frică, aici au băgat cei mai mulţi diversionişti.

La prînz, plimbare cu A. şi nepotul în parc.  Îi dezvolt nepotului B. mai multe teorii. Nu ai voie să iei în rîs pe cel care crede în Dzeu, în ceva; Apocalipsa nu trebuie văzută ca un prăpăd iminent al lumii, ea e o metoforă, se referă la cel care rămîne rău pînă la sfîrşitul vieţii sale: invidie, avariţie, dispreţ, răutate, - cel care urăşte lumea fără deosebire, cel care nu se poate bucura de darul vieţii. Aceea e o apocalipsă personală şi ea este reală.

Să fii bun din născare, asta e un har, mult mai greu e să împingi răul de la tine în fiecare zi, prin luptă. Ar fi şi plicticos fără el. Iar cel care-şi domină pornirile rele, rezistînd ispitirilor se va bucura. De ce e credinţa extraordinară? Pentru că nu numai învăţătura din Cartea sfîntă, dar şi lecţia vieţii tot spre legea morală te duce.  În asta e puterea ei. Budistul sau musulmanul care nu calcă legea morală are aceeaşi şansă ca şi creştinul. Ideea că păgînii vor fi pedepsiţi e depăşită. Credinţa a învins, ea nu mai trebuie să fie exclusivistă, primitivă. Cînd te simţi rău, aminteşte-ţi că alţii trag de bolile lor o viaţă întreagă, de dimineaţă pînă noaptea, şi atunci mai abitir!

Că se roagă pentru noi; că Lidia are mare talent poetic, că a suferit din cauza eşecului la teatru şi cu boala de piele. Şi a avut noroc cu mine. Ne-am întîlnit acum 20 de ani, îi spun, la cantina din Alexandria, dacă nu eram geolog nu ajungeam acolo, dacă nu eram scriitor nu mă duceam la masa unde ea era cu doi poeţi. Zice: între el şi A. e diferenţa dintre mine şi Lidia. Eşti de vârsta Mălinei, îmi vii ca un fel de tată. Da, confirm, suntem o familie. El: Deci aveai 35 de ani atunci, pentru mine timpul nu e trecut. Acum, că a realizat marele gol al pierderii tatălui lui, pare foarte ataşat şi dependent de felul cum îl primim noi.

Va urma

Cărţile din bibliotecă, autografe...

ion lazu - Fotografii de ieri... 

Pe Bdul Camil Ressu, o statuie a pictorului...

Scările spre Insula pensionarilor...

Ginko Biloba din parcul IOR