1 martie: Alecu Ivan Ghilia, n. 1 martie 1930
Născut într-un sat din comuna Şendricani,
jud. Dorohoi, dintr-o familie de ţărani săraci şi cu mulţi copii, a fost
adoptat de un unchi. A făcut şcoala primară în satul natal, Şcoala normală în
Şendricani, apoi Academia de Belle-Arte din Iaşi, 1948-1950, unde devenise
discipolul lui Corneliu Baba, care practic îl adoptase. Maestrul fiind
înlăturat de la catedră, Ghilia se transferă la Institutul de Arte plastice din
Bucureşti, spre ghinionul său nimerind în clasa lui H..H. Maxy, adversarul lui
Baba. După un an de persecuţii, se mută la secţia istoria artei. Devine
redactor la Contemporanul. Începe seria reportajelor despre colectivizare - pe
când în satul natal, tatăl său era principala piedică în constituirea
colectivei. Strâns între două opţiuni ireconciliabile. Dar scriind pe linie, cu
fervoare, mereu în deplasări: Cântece
de drumeție, 1958; Scrisori
din Bărăgan, 1959; Insula
speranței, 1963.
Se îmbolnăveşte de plămâni. Dar succesele
încep să apară: publică proze scurte, povestiri: Frații Huțulea, 1955; Asaltul timpului, 1961; Povestiri,
1964. Dar şi poezii. Însă marele succes vine cu romanul Cuscrii, 1958; Premiul
Academiei. Alte premii, pe seama unor scrieri proletcultiste, maniheiste.
Prieten şi cu Octavian Paler, pe care-l cunoscuse, licean, pe timpul refugiului
din 1944, de teama armatei roşii, ajunşi cu căruţa până în satul Lisa, sub
Făgăraşi. În 1980 are neplăcuta surpriză să i se respingă romanul Întoarcerea bărbaţilor.
Prieten cu Leonida Plămădeală, basarabean, acesta i-l prezintă pe părintele
Constantin Galeriu, basarabean el însuşi, care îl converteşte religios pe
fostul ateu şi slujitor al ideilor comuniste.
După Decembrie 1989, Alecu Ivan Ghilia,
nerenunţând la scris, revine la pasiunea pentru pictură, afirmându-se ca unul
dintre pictorii cu certă originalitate. Romanele sale, preponderent
autobiografice, se întorc acum asupra "luminii din adâncuri", a
raporturilor dintre cei vii şi antecesorii care, de dincolo de moarte, le
călăuzesc paşii celor ce se nevoiesc pe-acest pământ, le ocrotesc devenirea
lumească. De fapt, scrierile adevărate ale autorului sunt adordări
autobiografice, despre lumea satului moldovean, cu fascinantele rude ce i-au
marcat copilăria, despre anii de formare ca artist grafic şi scriitor.
Jurnalul, poezia, înregistrarea în stil cine-verite a unor scene de viaţă sunt
mixate într-o maniera care îl individualizeată pe autor.
Titluri ale unor scrieri de Alecu Ivan
Ghilia: Ieșirea din
Apocalips, 1960; Îngeri
biciuiți , 1967; Appassionata, 1971; Recviem pentru cei vii, 1972; Dragostea câinelui de pază ,
1978; Un Oscar pentru Ana, 1982; Întoarcerea bărbaților,
1991; Piramida,
1995. 2 vol.
***
Am discutat mai îndeaproape cu dl Ghilia
în primii ani de după Decembrie, la vernisajul unei expoziţii, în sălile din
incinta Institutului Francez, prezentat fiind de poetul Pan Izverna, care îi
publica lui Ghilia colaborările la Dreptatea.
M-a cucerit forţa de creaţie a plasticianului, abordarea dezinhibată a unor
teme religioase. Am simţit râvna, dăruirea întru credinţă, noul mesaj ce
trebuie transmis semenilor.
În fapt, revoluţia îl scosese în stradă pe
scriitorul care pierduse orice speranţă privind sistemul ceauşist; este unul
dintre cei trei scriitori arestaţi în noaptea de 21 decembrie, împreună cu Ion
Murgeanu şi Florin Iaru.
Citeşte mai mult:
http://www.crispedia.ro/Alecu_Ivan_Ghilia
http://stiri.botosani.ro/stire/29226/ALECU+IVAN+GHILIA%3A+%22Daca+nu+era+noroiul,+poate+ca+as+fi+ramas+in+satul+Ghilia+pe+vecie!%22.html
Poezia zilei - Gh. Asachi (n. 1 martie 1788 – d. 13 nov. 1869):
Cătră
planeta mea
Cât ţi-s dator, o, stea mult graţioasă,
Că-n primăvara a vieţei mele
Tu m-ai ferit de strâmbe căi şi rele
Şi m-ai condus pe calea virtuoasă!
Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă,
M-ai adăpat l-ascree fântânele,
Şi când viaţa-mi îndulcesc prin ele,
Despreţuiesc chiar soarta fioroasă.
Ca să doresc a vieţei nemurire
Mă-ndeamnă raza-ţi care-n ceri se vede,
Cum statornică urmează-a ei rotire.
De la ţărmul fatal vasul purcede,
Ş-amu, plutind prin marea de pieire,
A ta rază la port mă va încrede.
Alţi scriitori:
George Vulturescu, n. 1 martie 1951
Solomon Marcus, n. 1925
Magdalena Popescu, n. 1943
Nicolae Panaite, n. 1954
Zilnic, în alt parc al capitalei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu