28 aprilie: Ov. S. Crohmălniceanu, n.16 aug. 1921 - d. 28 aprilie 2000 

 

 

Născut la Galaţi dintr-o familie de evrei, a făcut liceul în portul dunărean şi s-a înscris la Institutul Politehnic  din localitate, dar a întrerupt studiile în 1940, reluate în 1944 şi încheiate la Politehnica din Bucureşti, cu licenţa în construcţii, 1947. Trece însă ca redactor la Contemporanul, 1947-1951, apoi la Viaţa românească şi la Gazeta literară, unde va deveni redactor şef-adjunct. Din 1966, profesor la Filologia bucureşteană. Inteligent şi autoritar, mereu pe caii cei mari ai lumii literare, în punctele de decizie, în consilii, comitete, jurii...Făcând glorii şi desfăcând, cu aceeaşi dezinvoltură.

Va emigra la Berlin, în 1992, adaptându-se o dată în plus, scriind despre scriitori evrei, despre influenţa germană în mişcarea de la Cercul literar. Şi publicând o carte de memorii intitulată semnificativ: Amintiri deghizate, încercând pentru ultima oară o cosmetizare a trecutului său literar pe mai multe voci, de nu cu adevărat îndoielnic.

Debutase în 1944 şi va fi în anii 50-60 unul dintre criticii cei mai solicitaţi (şi temuţi), faimos în epocă pentru abordările de pe poziţii marxiste, mereu atent la comanda ideologică venind dinspre partid, în stilul oportunist care asigura o carieră critică la vârf. Cu toată convingerea s-a ridicat în 1950 împotriva avangardiştilor, a suprarealiştilor precum Victor Brauner, Gherasim Luca şi Jack Herold, deşi evrei şi aceştia. Nu e singura dată că îşi va schimba opiniile cu 180 grade. Are meritul de a fi readus în literatură numele unor Rebreanu, Ion Barbu etc, însă ce merit poate fi acesta, cu voie de la stăpânire, în vreme ce alţii scriitori erau ostracizaţi, ocultaţi etc .Va da o Istorie a literaturii dintre cele două războaie demnă de tot interesul (îşi revizuise părerea despre avangardişti).  În 1957 l-a debutat pe Nichita Stănescu. Apoi va gira debuturile din proza cenaclului Junimea, inclusiv antologia optzecistă Desant.

 

Volume de critică şi istorie literară: Cronici şi articole, 1953; Cronici literare, 1954; Liviu Rebreanu, 1954; Despre originalitate,1954-1956; Despre realismul socialist, 1960; Tudor Arghezi, 1960; Lucian Blaga, 1960;  Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale, 3 vol., vol I-III, 1967,-1975; Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, 1984; Literatura română şi expresionismul, 1971; Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, 1989; Painea noastră cea de toate zilele, 1991; Al doilea suflu, cronici şi comentarii despre fenomenul optzecist, 1989; Alăptat de două mame, 1992; Amintiri deghizate, (o carte de memorii), 1994; Cercul Literar de la Sibiu şi influenţa catalitică a culturii germane, în colaborare cu Klaus Heitmann, 2001; Evreii în mişcarea de avangarda românească, 2002, publicată postum; Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi, în colaborare cu  Ion Caraion.

 

*

Am pus o placă memorială la intrarea imobilului din str. Dinisie Lupu, nr. 74,pentru mai mulți scriitorii: Ov.S. Crohmălniceanu, Dana Dumitriu, Catinca Ralea, Marin Preda, Niculae Stoian, N. Tăutu, Victor Tulbure…

Imaginea se află și în albumul Literaturile Bucureștiului, MNLR, 2009

 

Poezia zilei, George Astaloş: d. 28 aprilie 2014

 

De unde

 

de unde                                  

 

acel tremur tulbur

despuiat de memorie

 

de unde această linişte ceţoasă

germinând aşteptare

 

să fie oare fantasmul

dezvăluit târziu

să fie răscolirea căutării

sau a unui neîmplinit parcurs

 

îndepărtat

 

(din Ecuaţia tăcerii, ed. Vitruviu, 1996)

 

Cu ce sevă?

 

cu ce sevă

sau cu ce lumină
mi se-adapă privirea

ce ecou pierdut
îmi dospește în liniște

ce resort nevăzut
îmi animă mișcarea
și ce forță malignă
îmi despoaie cuvintele

de sens  

 

 

(din Ecuaţia tăcerii, ed. Vitruviu, 1996)

 

Pești nupțiali

 

 miriadele de pești nupțiali
care inundau apele
de cântec și de adorații liturgice

erai tu

atrăgându-mă necontenit
în torentul amețitor
al perpetuării

privirea ta
complice ingenuu
îmi îmblânzea înotul
într-un sublim efort
de transparență
neștiutor de iubire
și încă departe
mă îndreptam cu sfială
spre un spațiu de joc
voluptuos de vârtejuri

hipocampi fabuloși
înhămați la mici care de luptă
visau bătălii uriașe

se vorbea despre inițiere
și despre o grandioasă sărbătoare
a trupului

fulgere subțiri
îmi săgetau carnea
cuprinsă de o dulce nesiguranță

și mă apropiam nerăbdător
de triunghiul tău
cu pești incandescenți
însemn armorial și fântână
a unui pântec răscolit demonic

de copleșitoarea violență

 

(din Acua mater)

 

 

Alţi scriitori:

Al. Jebeleanu, m. 1996 

Ion Lazu - De-ale IOR-ului (Au înflorit salcâmii, castanii, baloanele...)