Născut la Câmpina, a făcut liceul Andrei
Şaguna din Braşov şi Dreptul la Bucureşti. În Interbelic s-a ocupat de
publicistică în ziarele de stânga. A debutat în 1927, în revista lui I.
Valerian, a continuat la Bilete de papagal, 1928, iar în volum a debutat cu Schituri în soare, 1929 şi cu Inimi sub săbii, 1934, ambele în manieră
expresionistă, cu tendinţe de abstractizare şi neuitând elementul de protest
social. Între 1949 şi 1959 a publicat intens în presă şi i-au apărut numeroase
volume de poeme pe tema păcii, împotriva războiului, a nedreptăţilor, a foamei
şi durerii. A scris despre Al. Sahia, despre Bălcescu. O ilustrare elocventă şi
convingătoare a poeziei militante. Nelipsit în manualele şcolare şi de liceu cu Lidice, cu fragmente din Surâsul Hiroşimei. S-a remarcat
prin Surâsul Hiroşimei,1958, lung
poem orchestrat simfonic, un montaj de tablouri succesive, stilul adaptându-se
conţinutului, de la profeţie la bocet şi demascare, lucrare impresionantă ca
mesaj dar şi ca mijloace lirice, mereu tradus în multe limbi şi prezentat pe
scenă. Au urmat Elegii pentru
Floarea secerată, 1967, Cântece
împotriva morţii, 1968, Hanibal,
1972, Arma secretă, 1980 - dar deja
este perceptibilă o trecere spre registrul intim, cu ignorarea problematicii
sociale stricte.
A fost un harnic traducător al marilor
poeţi de limbă maghiară, dar a tradus de asemenea din Hugo, Rilke şi desigur
din poeţii angajaţi la stînga: Neruda, Hikmet, Maiakovski...
Ataşat Partidului, a devenit membru
supleant în CC PCR, deputat în MAN, membru corespondent al Academiei, din 1955,
iar din 1974 titular. Neschimbat în conducerea Uniunii Scriitorilor,
Vicepreşedinte al FDUS, deci mâna dreaptă a lui N. Ceauşescu. Căruia îi luase
un interviu în timpul procesului de la Braşov, lucru de care a făcut mereu caz,
pe drept. Alţii, tot pe drept, au fost înlăturaţi de acelaşi Dictator comunist.
Opera literară: Schituri cu soare, 1929; Inimi sub săbii, 1934; Ceea ce nu se uită 1945; Scutul păcii, 1949; Poeme de pace şi de luptă, 1950; În
satul lui Sahia, 1952; Bălcescu,
1952; Cîntecele pădurii tinere, 1953; Surîsul Hiroshimei, 1958; Cântece împotriva morţii 1963; Elegie pentru floarea
secerată (soţiei
sale, graficiana Florica Cordescu) 1967; Hanibal, 1973; Surâsul Hiroshimei şi alte versuri (pref. Ov. S. Crohmălniceanu), 1973; "Harfa și Minotaurul" (antologie), BPT, Ed. Minerva, 1977; "Arma secretă", 1980; "Deasupra zilei, 1981; "Poezii, 1988; Poezii,
Antologie, tabel cronologic, prefaţă şi comentarii de Tudor Cristea, Ed.
Albatros (col. Lyceum), 1990.
Citeşte mai mult:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Jebeleanu
http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=16727
Poezia zilei, Eugen Jebeleanu
Liniştită
am visat că am murit – îmi spuse
şi se urcă, mică şi plînsă, la mine în pat
şi primejdia i se oglindea neagră în ochii negri
şi eu îi mîngîiam părul de lumină
şi o linişteam spunîndu-i : a fost doar un vis, adormi.
şi adormi
şi n-am mai îndrăznit s-o deştept niciodată.
|
***
vaca are ochi atît de blînzi
şi mă înţelege mai bine
decît voi, fraţi ai mei, pe mine
Pentru că voi nu m-aţi mai vrea
şi m-aţi goni departe
mult mai aproape de moarte
decît vaca, prietena mea
care spre mine priveşte
cu ochii înţelegători
de mărgărite şi nouri uşori
cu gîndul la abatorul ce ni se pregăteşte
şi ei şi mie deopotrivă
de nevăzuta forţă nemilostivă.
şi fruntea sa e de zăpadă blîndă
şi nu poartă ochelari
şi tîmpla ei de lună şi mă păzeşte
şi nu stă la pîndă.
Şi am
Şi am ceea ce nu am vrut
şi nu aş fi visat
tot ceea ce n-aş fi dorit
nici unui om
fiţi veseli şi nu încercaţi
să înţelegeţi
de vreţi n-aveţi decît
să spuneţi că-s hermetic
că m-am închis în harfa unor gratii
ivite chiar din mine şi pe care
le zgudui fără să se-audă.
nemaiavînd nimic ce spune
spun că e bine.
Visul
unui pescar bătrân
...dar ce aud?
din buciume vestindu-mi,
si-arunca marea pestii ne-ncetat
catre bordeiul meu
de pesti,
rasuna-ntreg bordeiul ca de bani
si iata-acuma,
iat-o…
si umbra tineretii mele,
apropie-te, vino,
mereu spuneai ca ti-e foame
bine-ai venit…
ia pesti câti vrei, ia pesti câti poti cara
mie mi-i sila, nici sa nu-i mai vad
prea multi sunt,
mult prea multi…
Alţi scriitori:
Dimitrie Cantemir, n. 26 oct. 1673 - d. 21aug. 1723
Constantin Mohanu, n. 1933
Ioana Diaconescu, n. 1947
Dorina Rădulescu, m. 1982
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu